Creșterile salariale și piața forței de muncă

Creșterile salariale și piața forței de muncă

Unul din avantajele României pe piața mondială și regională era piața forței de muncă. Aveam forță de muncă, era bine calificată și era dispusă să învețe și să muncească.
Azi, nici nu mai avem oameni, nici nu mai sunt așa adaptați la cererile actuale, nici nu prea sunt dispuși să învețe alte meserii cerute de piață.
Guvernanții din ultimele 2 decenii au făcut praf cea mai importantă resursă a României!
Se știe că în condiții de concurență reală pe piața forței de muncă, nivelul salariilor se reglează de piață. Statul ar trebui să nu intervină, cel mult să fie un garant al condițiilor legislative corecte și care stimulează bunăstarea angajaților și taxarea corectă și nediscriminatorie.

Sunt un susținător al creșterile salariale mai ales în condițiile în care suntem membru al Uniunii Europene și concurența deja se manifestă și în interiorul acesteia, acesta fiind un lucru bun de-altfel… dar, când tu Stat crești salariile și de 2-10 ori la bugetari, influențănd și distorsionând și piața forței de muncă la privați, dar nu ajustezi și alocările bugetare pentru servicii, nu ajustezi nivelul impozitelor care să facă posibile aceste creșteri salariale – se cheamă că îți bați joc de viitorul cetățenilor tăi.
Voi da câteva exemple:
1. Noi vrem să avem salarii ca-n Germania, Franța, Suedia sau Japonia (adică salarii mari și foarte mari), dar scădem impozitele până la niveluri insignifiante, făcându-ne să ne întrebăm dacă aceste creșteri salariale sunt sustenabile pe termen lung, pentru că unii se gândesc și la moștenirea lăsată copiilor lor…
2. Prin măsurile guvernamentale (creșterea salariului minim) distorsionezi piața forței de muncă la privați, dar tu aloci la categoria cheltuieli pentru servicii sume mai mici (serviicii care se executa de companii private) – înseamnă că ești ageamiu. Concret în IT o campanie are azi o presiune pe salarii de 20-30% creștere, dar e nevoită să accepte contracte de servicii cu bugete de și de 30%-50 mai mici (scăderi explicate ca lipsa resurse financiare). Astfel, antreprenorii sunt nevoiți să plătească salarii minime ce nu asigură veniturile plătite, băgându-le practic în faliment…
3. Nu se pot plăti la privat salarii la medici de 3-4.000 de euro dacă nu cresc tarifele la prestările către populație. Nu mai mințiți populația că vor scădea prețurile la impozite și servicii că nu are cum să fie sustenabilă altfel creșterea de salarii.
4. Taxarea resurselor naturale e făcută împotriva intereselor românilor. Redevențe mici, legi care lasă loc de interpretare și de șpagă. Când ai resurse în Marea Neagră, dar tu le dai pe mai nimic se cheamă că îți furi singur căciula.
5. Nivelul evaziunii este un barometru al eficienței mecanismelor de a colecta taxe, dar și oportunității acestor taxe. Gradul scăzut de fiscalizare a economiei poate avea ca efect creșterea nivelului acestor taxe – banii sunt plătiți doar de o anumite zonă a economiei, presiunea fiind mai mare pe contributorii existenți. Nu știu de ce nu se upgradează o dată casele de marcat astfel încât să fie conectate online la ANAF.
6. Conformarea contribuitorilor nu se poate face dacă legea nu se aplică la fel pentru toți. De exemplu, azi sunt unități ale alimentatiei publice care emit bonuri fiscale și sunt altele care fac încă evaziune, punând și presiune pe unitățile corecte…

Bun, ne-am pierdut avantajul resurselor umane. Dar la fel de bine putem vorbi și de pierderea resursele naturale, de rezervele financiare și de atuurile noastre din anii ’90!
Se pare ca ne-am pierdut și busola între timp… suntem conduși de submediocri, suntem copleșiti de impostură, am renunțat să facem educație de calitate, am pierdut sentimentul național și sentimentul de dreptate.

România Trezește-te!

Domnule Liviu Dragnea, recunoaște! Ai exagerat ‘un pic’ …

Liviu dragnea recunoaste

Sincer, mi-e milă de viitorul Prim-Ministru PSD, dacă nu e Liviu Dragnea. Va trebui să-și asume toate promisiunile populiste ale altora. Și să găsească resurse să o facă sau scuze/motive pentru a nu le face.
Sper totuși, ca orice soluție se va găsi – nu va presupune inflație, creșteri bruște de curs valutar sau creșterea deficitului public peste 3%. Sau mai rău… Deși nu prea văd cum e posibil. Sau aduc Prim-Ministru un Magician! 🙂
Domnule Liviu Dragnea, recunoaște! Ai exagerat ‘un pic’ cu acest plan de guvernare. Prea populist de altfel…și populismul are limitele lui de toleranță!

Parcă și văd discuții în Guvern: ‘Nu știu ce a fost în capul ălora de au promis toate astea. Nu se gândeau ca sună atât de bine că va fi votat PSD cu ambele mâini ? Chiar mă mir de scorul așa mic scos de PSD pentru aceste propuneri !

Lăsând gluma la o parte e momentul să propunem o noua lege de responsabilizare a promisiunilor din Campania Electorală. Un contract cu alegătorul prin care partidul semnează toate promisiunile din campanie, iar daca nu le realizează, rezilierea contractului să aibă clauze punitive pentru partide. Să nu mai poată participa la următoarele alegeri și altele… Propuneți voi!

PS: Eu, în locul domnului Liviu Dragnea, aș ieși deja public și aș recunoaște ‘exagerările’ din campania electorală, mi-aș da demisia din fruntea PSD. Poate așa va scapa guvernul de huiduielile din viitoarele proteste. Pentru că gradul de sărăcie e atât de mare pentru o parte din populația țării, că orice nerespectare a promisiunilor din campanie îi va afecta teribil. Sper de asemeni să nu se mute presiunea fiscală pe companii…
Iar în contextul geopolitic actual…

Ocrotește-i Doamne pe români!


 

Cândva, fiecare dintre noi trebuie să facă o alegere…

IMG_8199.JPG

Trăim în țara în care fiscalitatea ridicată face ca oamenii Cinstiți să stea la coadă să plătească taxe (așteptând ca cineva să le rezolve cumva providențial problemele), iar Hoții încasează TVA ilegal și fac evaziune râzând în barbă de cei transpiră pentru o pâine amarâtă.
Culmea e că oamenii de Bună Credință înghit în sec și oftează după cavaleri albi ai dreptății, iar Hoții devin și mai agresivi și mai lacomi.

Firmele corecte, ce muncesc să plătească taxe din ce in ce mai mari, sunt clar dezavantajate în fața evazioniștilor și șmecherilor ce ar face orice să fure.
Aproape că ești forțat de stat să intri în Cârdășie cu cei ce se sustrag plății taxelor.

Până când mai suporți omule corect această răsturnare a scării valorilor?
Cât timp vei mai sta impasibil la furtul de țară?

Căci, cu fiecare nedreptate permisă, ne vom pierde în lanul de lipsă de viitor.
România trezește-te!

Cătălin Anghel

Orice reducere de taxe este bună !

20140708-164208-60128966.jpg

Ce efecte poate avea o reducere de taxe?
Pentru cetățean este o creștere a veniturilor din portofel. Avem mai mulți bani de cheltuit și cetățenii sunt mai fericiți. (asta daca s-ar masura si fericirea alaturi de PIB)

Pentru stat, chiar dacă pe termen scurt scad încasările, pe termen lung economia locală devine mai competitivă și cresc în timp investițiile și profitabilitatea companiilor care activează pe teritoriul acestui stat.

Să nu mai aud pe marii economisti care se plang de scăderea CAS, de exemplu, atâta timp cât statul oricum cheltuie toate veniturile strânse, în mare măsura pe proiecte fara a se vedea și o bunăstare a oamenilor.
Statul cu încasările estimate corect, încasate și cheltuite cu folos pentru cetățean este statul puternic și respectat de oameni. Statul care suprataxeaza nejustificat munca, investițiile sau afacerile este statul cel mai furat, unde este și cea mai mare evaziune.

Dovada vie că nu se pot mări taxele la nesfârșit este și scăderea încasărilor la bugetul de stat din așa-zisa supracciză la combustibili. În loc de o creștere cu 50 milioane euro in doar 6 luni (cum prognoza un mare ministru), iată ca avem o pierdere lunară de 11 milioane de euro! Adică bani mai putini încasați față de perioada anterioară introducerii acestei accize.
Pentru că, persoanele fizice nu au avut mai mulți bani ca de obicei au alimentat mai puțin. Iar firmele mari de transport au ales să alimenteze din afara țării atunci când au avut această posibilitate.

Poate una din pârghiile cele mai puțin folosite de stat pentru a creea macro-echilibre în economia de piață și prosperitate pentru cetățeni este crearea unui climat concurențial real.

Există o relație strânsă între creșterea economică pe de-o parte și încredere și consum pe de alta parte. Când vor înțelege Guvernanții acest lucru, vom avea și noi o țară frumoasa și bogată cu oameni fericiți și cu bunăstare.

Oricum ar fi, orice reducere de taxe este bună!

Catalin Mihai Anghel