Plugusorul

Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu manati.
Langa boi v-alaturati
Si cuvantul mi-ascultati:

S-a sculat mai an
Badica Traian
Si-a incalecat
Pe-un cal invatat,

Cu numele de Graur,
Cu saua de aur,
Cu frau de matasa,
Cat vita de groasa.

Si in scari s-a ridicat,
Ca s-aleaga un loc curat
De arat si semanat.
Si-n curand s-a apucat,

Campul neted de arat,
In lung si in curmezis
S-a apucat intr-o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:

Boi bourei
In coada cu dalbei,
In frunte tintatei.
Manati flacai: hai, hai!

Ziua toata a lucrat,
Brazda neagra a rasturnat
Si prin brazde-a semanat
Grau marunt si grau de vara,
Sa dea Domnul sa rasara.

Si cand lucrul a sfarsit
Iata, mare, s-a starnit,
Un vant mare pe pamant
Si ploi multe dupa vant,

Pamantul de-a racorit
Si samanta a-ncoltit
La luna, la saptamana,
Isi umplu cu aur mana.

Si se duse ca sa vada
De i-a dat Dumnezeu roada
Si de-i graul rasarit
Si de-i spicul aurit.

Manati flacai: hai, hai!

Traian iute s-a intors
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian:

Negru ca corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.

El voios a-ncalecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumparat
Ca sa faca seceri mari
Pentru seceratori tari.
Si sa faca seceri mici
Pentru copilasi voinici.

Si-a strans fine si vecine
Si vreo trei babe batrane,
Care stiu randul la pane;
Si pe camp i-a dus,
Si pe toti i-a pus,
La lucrul pamantului
In racoarea vantului.

Ei cu stanga apucau
Si cu dreapta secerau
Si prin lan inaintau
De parea ca inotau.

Manati mai: hai, hai!

Altii in urma lor legau
Si clai mandre ridicau,
Apoi carele-ncarcau
Si pe toate le carau
In capul pamantului,
In bataia vantului.

Arie pe loc faceau
Si graul il treierau;
Harabale incarcau
Si la moara le porneau.

Si turnau deasupra-n cos
Grau maruntel de cel ros,
De sub piatra in covata
Curgea faina curata.
Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se inturna.

Iara mandra jupaneasa
Auzea tocmai din casa
Chiotul flacailor
Scartaitul carelor.

Manati mai: hai, hai!

In camara ea mergea
Si din cui isi alegea
Sita mare si cam deasa
Tot ca panza de matasa.

Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pane plamadea
Si-o lasa pana dospea;

Colacei ca invartea
Pe lopata mi-i culca
Si-n cuptor mi-iarunca;
Apoi iara cu lopata,
Rumeni ii scotea si … gata!

Atunci ea-mpartea vreo cinci,
La flacaii cei voinici
Si-mpartea trei colacei
La copiii mititei.

Manati mai: hai, hai!

Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mandre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.

Sa va fie casa, casa;
Sa va fie masa, masa;
Tot cu mesele intinse
Si facliile aprinse.

Si la anul sa traiti,
Sa va gasim infloriti,
Ca merii,
Ca perii,
In mijlocul verii,
Ca toamna cea bogata
De toate-ndestulata.
Aho, aho!

20121230-144225.jpg

Despre poduri

20121230-101732.jpg

Doi fraţi care trăiau în gospodării alăturate au avut un conflict. A început cu o mică neînţelegere şi a luat amploare până când s-a produs dezbinare între cei doi. Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de linişte…
Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uşa fratelui mai mare. Când a deschis uşa a văzut un bărbat cu unelte de tâmplărie.
“Caut de lucru pentru câteva zile, a zis străinul. Poate aveţi nevoie de mici reparaţii aici, în gospodărie, eu v-aş putea ajuta”.
“Da, a zis fratele mai mare. Am ceva de lucru pentru dumneata. Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locuieşte vecinul meu. Mă rog, de fapt este fratele meu mai mic. Vreau să construiesc un gard de doi metri înălţime, nu vreau să-l mai văd. Eu plec la câmp, la treburile mele, dar aş vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata”.

Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind, bătând cuie. Aproape de asfinţit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase treaba. Uimit de ceea ce vede, fermierul a făcut ochii mari şi a rămas cu gura căscată.
Nu era deloc un gard de doi metri. În locul lui era un pod care lega cele două gospodării peste râu.
Tocmai în acel moment vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui şi, copleşit de ceea ce vedea, şi-a îmbrăţişat fratele mai mare şi i-a spus:
“Eşti un om deosebit, să te gândeşti tu să construieşti un pod aşa de frumos după tot ce ţi-am spus şi ţi-am făcut! Iartă-mă, frate!”
Şi s-au iertat.
Tâmplarul, văzându-şi treaba terminată, începu să-şi adune uneltele ca să plece într- ale sale.
“Aşteaptă, stai, i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata”.
“Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit…”
E genul de poză pe care merită să o dai mai departe. Dacă ezitați între a da Like și a da Like & Share, țineți cont că al 2-lea gând e mai înțelept… 🙂 Să facem lumea mai bună !

Sărbători Fericite ! La Mulți Ani !

Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune. Să aveți parte de multă căldură în suflet și în casă, bucurie în inimă și multă sănătatea ! Sărbători Fericite !

20121224-112336.jpg

Chișinău, cu dragoste

Am fost acum câteva zile la Chișinău…m-am simțit ca acasă… Vorbim aceeași limbă…avem aceleași obiceiuri. Mă tot gândesc de când am venit ce putem face ca să fim mai aproape unii de alții. Și primul lucru posibil îl văd in ‘a ști’ cât mai multe unii despre alții. Haideti să facem un efort să citim și presa de acolo, haideți să cerem operatorilor de cabluri sa introducă in pachetul obligatoriu din România și 2-3 canale din Republica Moldova.
La hotelul unde am stat acolo erau doar 2 programe din România … și acelea nu mergeau. Deci cereti dacă mergeți acolo sa introducă programe românești !
Ce mai putem face ? Să consumăm produse de acolo… Au un vin și un coniac excelent, dar și o fabrica de bomboane renumită … Cine nu a auzit de “Bucuria” ? Și câte lucruri nu or mai fi de știut …
Ca destinație turistică se poate promova ca un excelent loc de agroturism, sau vizite în cea mai mare cramă din Europa ( Mileștii Mici – intri cu mașina și mergi pe străzi cu nume frumose… )
Sau cine nu a auzit de Cricova ?
Cât am fost acolo a fost in vizita și José Manuel Barroso cu un mesaj clar de susținere a Republicii Moldova in UE…
Putem demara un program de susținere cu cărți din România donate școlilor și asociațiillor culturale de acolo. Se poate propune unificarea gramaticală acolo cu regulile din România … ( ei încă nu folosesc la școală ultimele reguli cu ‘â’ in interiorul cuvintelor, Etc )
Nu mai vorbesc de investițiile directe acolo. Oameni buni, deschideți firme sau filiale acolo… în 2 ani vor fi foarte profitabile !
Basarabia vorbește românește ! Basarabia este Ro _ _ _ _a !

Catalin Mihai ANGHEL

20121202-232259.jpg