Creșterile salariale și piața forței de muncă

Creșterile salariale și piața forței de muncă

Unul din avantajele României pe piața mondială și regională era piața forței de muncă. Aveam forță de muncă, era bine calificată și era dispusă să învețe și să muncească.
Azi, nici nu mai avem oameni, nici nu mai sunt așa adaptați la cererile actuale, nici nu prea sunt dispuși să învețe alte meserii cerute de piață.
Guvernanții din ultimele 2 decenii au făcut praf cea mai importantă resursă a României!
Se știe că în condiții de concurență reală pe piața forței de muncă, nivelul salariilor se reglează de piață. Statul ar trebui să nu intervină, cel mult să fie un garant al condițiilor legislative corecte și care stimulează bunăstarea angajaților și taxarea corectă și nediscriminatorie.

Sunt un susținător al creșterile salariale mai ales în condițiile în care suntem membru al Uniunii Europene și concurența deja se manifestă și în interiorul acesteia, acesta fiind un lucru bun de-altfel… dar, când tu Stat crești salariile și de 2-10 ori la bugetari, influențănd și distorsionând și piața forței de muncă la privați, dar nu ajustezi și alocările bugetare pentru servicii, nu ajustezi nivelul impozitelor care să facă posibile aceste creșteri salariale – se cheamă că îți bați joc de viitorul cetățenilor tăi.
Voi da câteva exemple:
1. Noi vrem să avem salarii ca-n Germania, Franța, Suedia sau Japonia (adică salarii mari și foarte mari), dar scădem impozitele până la niveluri insignifiante, făcându-ne să ne întrebăm dacă aceste creșteri salariale sunt sustenabile pe termen lung, pentru că unii se gândesc și la moștenirea lăsată copiilor lor…
2. Prin măsurile guvernamentale (creșterea salariului minim) distorsionezi piața forței de muncă la privați, dar tu aloci la categoria cheltuieli pentru servicii sume mai mici (serviicii care se executa de companii private) – înseamnă că ești ageamiu. Concret în IT o campanie are azi o presiune pe salarii de 20-30% creștere, dar e nevoită să accepte contracte de servicii cu bugete de și de 30%-50 mai mici (scăderi explicate ca lipsa resurse financiare). Astfel, antreprenorii sunt nevoiți să plătească salarii minime ce nu asigură veniturile plătite, băgându-le practic în faliment…
3. Nu se pot plăti la privat salarii la medici de 3-4.000 de euro dacă nu cresc tarifele la prestările către populație. Nu mai mințiți populația că vor scădea prețurile la impozite și servicii că nu are cum să fie sustenabilă altfel creșterea de salarii.
4. Taxarea resurselor naturale e făcută împotriva intereselor românilor. Redevențe mici, legi care lasă loc de interpretare și de șpagă. Când ai resurse în Marea Neagră, dar tu le dai pe mai nimic se cheamă că îți furi singur căciula.
5. Nivelul evaziunii este un barometru al eficienței mecanismelor de a colecta taxe, dar și oportunității acestor taxe. Gradul scăzut de fiscalizare a economiei poate avea ca efect creșterea nivelului acestor taxe – banii sunt plătiți doar de o anumite zonă a economiei, presiunea fiind mai mare pe contributorii existenți. Nu știu de ce nu se upgradează o dată casele de marcat astfel încât să fie conectate online la ANAF.
6. Conformarea contribuitorilor nu se poate face dacă legea nu se aplică la fel pentru toți. De exemplu, azi sunt unități ale alimentatiei publice care emit bonuri fiscale și sunt altele care fac încă evaziune, punând și presiune pe unitățile corecte…

Bun, ne-am pierdut avantajul resurselor umane. Dar la fel de bine putem vorbi și de pierderea resursele naturale, de rezervele financiare și de atuurile noastre din anii ’90!
Se pare ca ne-am pierdut și busola între timp… suntem conduși de submediocri, suntem copleșiti de impostură, am renunțat să facem educație de calitate, am pierdut sentimentul național și sentimentul de dreptate.

România Trezește-te!

Locuri de muncă pe înțelesul tuturor

Locuri de muncă pe întelesul tuturor

Să vorbim puțin despre acest termen mult mediatizat, dar … doar atât.
Ce înseamnă să creezi locuri de muncă ? (dacă se poate și bine plătite)

Înseamnă un program de guvernare serios bazat pe investiții și pe stabilitatea economică (dacă nu chiar creștere economică)
Cum atragem investițiile? Dacă avem deschidere reală către acestea, dar și o anumită infrastructură existentă. (Nu poate veni cineva să investească sume mari de bani în fabrici și uzine dacă apoi nu are cum să transporte marfa către clienți sau către export. (Știu cazuri concrete când am pierdut astfel de investiții, deci și locuri de muncă…)

Bun, să presupunem că am avea toate acestea. Ar fi suficient? Nu!
Pentru ca e nevoie de și de concurență reală pe piața companiilor, pentru ca numai astfel se creează și o concurență reală pe piața forței de muncă, ceea ce înseamnă și corelarea salariilor cu cererea. Dacă nu există concurență reală, vezi situația de azi când există oferta de 100 de locuri de muncă și cerere ( oameni care își doresc un serviciu) – de 1000 de oameni. Ce se va întâmpla? Se vor angaja 100 de persoane pe salarii apropiate de minimul pe economie, iar restul de 900 vor fi șomeri sau asistați social.
Bine, mai avem și sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și antreprenoriatul. Acestea pot constitui în condițiile unui cadru legislativ favorabil o supapă de echilibrare a locurilor de muncă bine plătite. Pe principiul, angajatorule, dacă nu mă plătești suficient îmi fac un PFA (Persoana Fizica Autorizată) și ies pe piață!
Din păcate statul nostru pare a nu înțelege aceste principii și mecanisme simple, iar oamenii au găsit cealaltă supapă: munca în afara țării. Fenomen ce creează deja dezechilibre majore în rândul populației active din România.
Ce să zic: se pare că NU avem cei mai buni conducători… Se pare că actuala clasă politică nu iubește românii!
Avem nevoie de oameni Onești ! Oameni care iubesc semenii și care se vor lupta să o ducem bine la noi în Țară!
Cum îi alegem ? Prin vigilență, civism activ și implicare în viața publică. Nu e suficient doar să te prezinți la vot și acolo să constați că trebuie să alegi răul cel mic!
Vrem locuri de muncă bine plătite la noi în țară!

Catalin Anghel