Educația încotro?

Educatia încotro

 

Pe 5 Octombrie sărbătorim Ziua Educației.

Întrebarea e ce facem noi cu acest subiect?

După ce că avem una din cele mai încărcate materii din Europa, după ce că hăituim elevii cu multe cunoștiinte mai puțin interesante, mai puțin practice, îi stresăm cu atâtea concursuri care mai de care mai întortocheate, pierdem din vedere următoarele:

învățarea prin descoperire

concurența reală la concursuri

– învățământul este destinat elevilor, nu ‘acoperirii’ claselor pentru profesorii actuali

– educația trebuie să producă oameni liberi, nu sclavi pentru societate

– elevii învață pentru a se angaja ulterior, nu sunt educați pentru a deveni antreprenori

– nu e încurajată învățarea, ci memorarea materiei stufoase

– teoria este omniprezentă, deși nu ar trebui să lipsească aplicațiile practice

– școala omoară creativitatea

– nu promovează suficient Mișcarea și Alimentația Sănătoasă, nu încurajează elevii să descopere civismul și implicarea in societate

– nu include suficiente opțiuni corespunzătoare societății actuale (care să dezvolte capabilități cerute pe piața forței de muncă)

Etc

Dacă dăm examen la liceu ( și poate bine facem pentru nu toate școlile acordau notele pe merit) ce rost mai are Evaluarea Națională ? Acum se dau de multe ori examene și la clasa V-a, elevii se meditează din clasa întâi. Unde se va ajunge? Să-i punem să dea examen la Grădiniță?! Sau să începem cu Creșa ?

Apoi urmează Bac, apoi examen la Facultate, dăm toată viața examene și elevii nu mai stiu nimic la locul de muncă. Asta în cazul că găsesc așa ceva.

Nu mai bine creștem calitatea actului Educațional la toate aceste niveluri?

Nu mai bine facem învățământ centrat pe elev și pe cunoaștere aplicată ?

Nu mai bine investim în cercetare ?

Nu mai bine transformăm școala într-o oaza de informație relevantă pentru etapele de dezvoltare ale elevilor și unde ei să vină de plăcere ?

Greu de aplicat toate acestea de niște oameni preocupați doar să ia leafa de la serviciu.

Școala nu trebuie să uniformizeze, ea trebuie doar să potențeze elevii !

Catalin Anghel

 

 

Avem un oraș numit Constanța. Ce facem cu el?

 

Avem un oraș multimilenar. Avem o cetate Tomis lăsată în paragină. La fel ca și multe alte obiective arheologice. Avem o comunitate cu nationalități diverse care trăiesc în armonie. Avem un bagaj cultural ridicat cu tradiție. Acum nu mai avem primar pentru că este cercetat, iar orașul a ajuns cam abandonat.

Aveam teatre recunoscute național și internațional. Acum s-au comasat si redus bugetele. Evenimentele culturale au căpătat iz de kitsch.
Aveam sanatorii, spitale de recupare la Eforie, Dispensare în toate cartierele. Acum avem un singur spital la care nu prea ai acces, mai nou și să plătești. Copiii nu au încă o sectie de neonatologie.
Aveam un învățământ de elită. Acum avem spoială de carte.
Aveam școli performante. Acum, numirile conducerilor școlilor se fac politic iar elevii învață după tehnologie depășită.
Aveam un Cazino superb. Acum este o ruină. Bine că în urma presiunii constăntenilor este în curs de rezolvare problema.
Aveam un turism sezonier in tot județul, turism balnear în multe localități. Acum avem o stațiune poleită și zgomotoasă, iar restul este paragină.
Iarna la Constanța este mai grea ca la munte. Munți de zăpadă și trafic îngreunat. Dacă plouă, ne transformăm într-o mică Veneție.
Coșuri de gunoaie sunt puține și acelea atârnate într-un mod inestetic.
Asfaltul dă semne de gropi. Trotuarele sunt adevărate șantiere rămase dovezi ale lucrărilor istorice.
Semafoarele nu sunt inteligente și sincronizate. Iluminatul public este cu stâlpi fără becuri.
Urbanismul la Constanța a lăsat urme adânci în arhitectura orașului. Construcții urâte, blocuri fără locuri de parcare, matrapazlâcuri cu autorizațiile de construcție. Ce mai, o industrie de șpăgi și comisione.

Acum 10-15 ani se infiripau la malul mării firme mici care creșteau încet și sigur. Acum avem câteva firme care au monopolizat tot județul și restul se zbat să supraviețuiască. Iar majoritatea constanțenilor caută de lucru. Și acceptă de foame joburi de doi lei.
Se stă la coadă la plata taxelor iar răspunsurile la întrebările privind transparența cheltuielile publice nu primesc răspuns.
Aveam un port cu mii de angajati plătiti destul de bine. Și sute de firme de shipping care ofereau prosperitate constănțenilor. Azi oamenii au salariii de mizerie, iar Constanța este depășită de orase ca Sibiu, Timișoare si Cluj în ceea ce privește numarul de salarii mari raportate la mia de locuitori. Iar șomajul real este in creștere. Numarul insolvențelor crește și el. Speranța de afaceri corecte la malul mării este foarte scăzută. Investitiorii au fost alungați de negocierea deficitară sau de șpăgile cerute.
Întâi aveam un parc mare și frumos. A fost decimat prin retrocedări dubioase. Acum pe un sfert de parc e mall. Acum vor și mai multe betoane. Mai e cineva care iubește parcurile și verdeața? Hai sa cerem autorităților locale să mai facem un parc. Îl plantăm acum și în 15 ani copii noștri se vor plimba printre copaci la umbră. Și dacă nu fac asta să-i schimbăm pe aleșii noștri!

Avem nevoie de oameni care iubesc acest oraș. Avem nevoie de proiecte viabile. Dar și de oameni de caracter care să coordoneze echipe care să facă posibilă renașterea acestui frumos oraș numit Constanța!

Avem un oraș numit Constanța. Ce facem cu el?

Priorități Constanta:

Parcuri, sport – aer, mișcare, sănătate
Industrie, turism, lupta evaziune – locuri de muncă
Învățământ, cultură – educație, civilizație
Spitale, sanatorii, spa – sănătate

Încă nu este târziu să fim de acord să facem ca lucrurile să meargă bine pentru constănțeni!
Și eu iubesc Constanţa. Voi ?

Catalin ANGHEL

Constanța trezeste-te !

Foto Credit: aishagrace.wordpress.com constanta-casino