Despre Bani și Fonduri Europene

Ce uită să menționeze părțile combatante (Guvern / Președinte) este faptul că oricâte fonduri teoretice am reuși să obținem trebuie să ne mobilizăm să le și cheltuim în primul rând și cu folos în al doilea rând. Fondurile de coeziune au de fapt acest rost: să reducă decalajul de dezvoltare din Europa.
Noi din toate fondurile obținute până acum, am reușit sa cheltuim doar 10%… Și vorbim de 30 de miliarde de euro. Așadar am reușit să atragem doar 3 miliarde din 30.
Acum avem pe “Hârtie” 40 de miliarde…
Partea hilară oarecum este ca PREȘEDINTELE negociază suma și GUVERNUL o va cheltui…
Ore cât va reuși guvernul USL să folosească în economia României ?
Restul sunt doar vorbe!

Exemplificare:
„Creşterea cu 18% a sumelor alocate României prin viitorul buget al Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare este un succes obţinut în condiţiile unor factori nefavorabili Bucureştiului: criza economică şi reticienţa marilor contributori din zona euro, scăderea generală drastică a întregului buget, contraperformanţele României în folosirea banilor europeni.

România putea spera să obţină, în condiţii de piaţă bune, potrivit celei mai optimiste variante de buget, suma avansată de Comisia Europeană înainte să ajungă pe masa liderilor UE în Consiliul European între 40-48 de miliarde de euro. Era clar din noiembrie anul trecut că nu se poate merge decât în jos, iar aceste precizări făcute de cabinetul preşedintelui Consiliului, Herman Van Rompuy, erau clare şi pentru reprezentanţii Guvernului Ponta.

Nivelul sumelor pe care România le-ar fi putut obţine prin viitorul buget al UE a fost subiectul mai multor manipulări politice şi dezinformări. Înainte de prima reuniune a Consiliului European dedicată bugetului UE, cea din noiembrie 2011, liderii USL au avertizat, panicaţi, „România va pierde bani”, „Bugetul pentru
România va fi drastic redus”.

Şi atunci, ca şi acum, adevărul omis intenţionat era următorul: România va obţine mai puţin decât ar fi putut avea (în situaţii de piaţă bune) dar, oricum avea să primească mai mult decât are în prezent. Din ce are (alocările din perioada 2007 -2013) România a reuşit să folosească, parţial fără erori, nici10% (a se vedea rata de absorbţie). Este o dezamăgire pentru UE.

Un alt succes cheie este prelungirea perioadei în care România poate folosi aceşti bani şi care este mai mare cu un an. Riscul de dezangajare pe fondurile structurale – pierderea banilor – în cazul României era de 30%.

O altă precizare cheie se află în drafturile de buget de la Consiliul European din această săptămână. Niciun stat membru nu putea să primească, pe coeziune, o creştere mai mare de 10%. Şi aşa, propunerile vehiculate de Herman Van Rompuy lasă o mulţime de portiţe şi este de aşteptat ca, alte derogări, să fie aplicate, dacă va fi necesar.

Spre exemplu, România a beneficiat de o rată de cofinanţare de 95% faţă de maximum 85% şi în actuala perioadă de programare ca măsură suplimentară prin care Bruxelles-ul a vrut să ajute la creşterea ratei de absorbţie. Nu există nicio prezentare coerentă a rezultatelor sau proiectelor cheie pe care România să fi folosit această derogare”.

(Bianca Toma, expert al Centrului Român de Politici Europene)

20130210-081054.jpg

Leave a Reply

Your email address will not be published.