Tag: bani

Despre Bani și Fonduri Europene

Ce uită să menționeze părțile combatante (Guvern / Președinte) este faptul că oricâte fonduri teoretice am reuși să obținem trebuie să ne mobilizăm să le și cheltuim în primul rând și cu folos în al doilea rând. Fondurile de coeziune au de fapt acest rost: să reducă decalajul de dezvoltare din Europa.
Noi din toate fondurile obținute până acum, am reușit sa cheltuim doar 10%… Și vorbim de 30 de miliarde de euro. Așadar am reușit să atragem doar 3 miliarde din 30.
Acum avem pe “Hârtie” 40 de miliarde…
Partea hilară oarecum este ca PREȘEDINTELE negociază suma și GUVERNUL o va cheltui…
Ore cât va reuși guvernul USL să folosească în economia României ?
Restul sunt doar vorbe!

Exemplificare:
„Creşterea cu 18% a sumelor alocate României prin viitorul buget al Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare este un succes obţinut în condiţiile unor factori nefavorabili Bucureştiului: criza economică şi reticienţa marilor contributori din zona euro, scăderea generală drastică a întregului buget, contraperformanţele României în folosirea banilor europeni.

România putea spera să obţină, în condiţii de piaţă bune, potrivit celei mai optimiste variante de buget, suma avansată de Comisia Europeană înainte să ajungă pe masa liderilor UE în Consiliul European între 40-48 de miliarde de euro. Era clar din noiembrie anul trecut că nu se poate merge decât în jos, iar aceste precizări făcute de cabinetul preşedintelui Consiliului, Herman Van Rompuy, erau clare şi pentru reprezentanţii Guvernului Ponta.

Nivelul sumelor pe care România le-ar fi putut obţine prin viitorul buget al UE a fost subiectul mai multor manipulări politice şi dezinformări. Înainte de prima reuniune a Consiliului European dedicată bugetului UE, cea din noiembrie 2011, liderii USL au avertizat, panicaţi, „România va pierde bani”, „Bugetul pentru
România va fi drastic redus”.

Şi atunci, ca şi acum, adevărul omis intenţionat era următorul: România va obţine mai puţin decât ar fi putut avea (în situaţii de piaţă bune) dar, oricum avea să primească mai mult decât are în prezent. Din ce are (alocările din perioada 2007 -2013) România a reuşit să folosească, parţial fără erori, nici10% (a se vedea rata de absorbţie). Este o dezamăgire pentru UE.

Un alt succes cheie este prelungirea perioadei în care România poate folosi aceşti bani şi care este mai mare cu un an. Riscul de dezangajare pe fondurile structurale – pierderea banilor – în cazul României era de 30%.

O altă precizare cheie se află în drafturile de buget de la Consiliul European din această săptămână. Niciun stat membru nu putea să primească, pe coeziune, o creştere mai mare de 10%. Şi aşa, propunerile vehiculate de Herman Van Rompuy lasă o mulţime de portiţe şi este de aşteptat ca, alte derogări, să fie aplicate, dacă va fi necesar.

Spre exemplu, România a beneficiat de o rată de cofinanţare de 95% faţă de maximum 85% şi în actuala perioadă de programare ca măsură suplimentară prin care Bruxelles-ul a vrut să ajute la creşterea ratei de absorbţie. Nu există nicio prezentare coerentă a rezultatelor sau proiectelor cheie pe care România să fi folosit această derogare”.

(Bianca Toma, expert al Centrului Român de Politici Europene)

20130210-081054.jpg

În ce lume trăim ?

Într-o lume care a scapat complet frâiele. Și acum merge haotic, brownian, fără țintă și obiective. Unde o vrea Domnul. Vrăjitorul a iesit din cutia magica si, se pare, nu mai poate fi oprit.

Joaca cu banii

Volumul derivativelor financiare a atins de 11 ori PIB-ul mondial. Bani care exista doar virtual, din joaca pe clapele computerelor.

Iata un exemplu simplificat, didactic. Banca A are 1000$, din care imprumuta banca B cu 900, care imprumuta banca C cu 800 si tot asa. Cu dobanzi si tot tacamul. Cand ii intrebi cati bani au, iti raspund 1000+900+800+…. plus dobanzi. O bogatie care exista doar in memoria computerelor, nu are corespondent in bunuri si servicii aflate pe piete. Sunt bunuri financiare, importante si ele, dar s-a sarit de mult calul, n-a existat o legislatie si un control al acestor bunuri si servicii. Si acum tremuram.

In realitate lucrurile sunt mult mai sofisticate si mai greu de explicat, dar pentru uzul necunoscatorilor cam asa stau lucrurile.

Avem de 11 ori mai multe „resurse” financiare comparativ cu volumul bunurilor si serviciilor reale. Ne amagim ca suntem de 11 ori mai bogati decat suntem in realitate. Dorim sa traim de 11 ori mai bine decat am merita. Sa cheltuim de 11 ori mai mult decat muncim. Discrepanta dintre dorinte si putinte se vede in piete si burse. Care tremura ca frunza.

Criza datoriilor suverane

Profitand de acest volum urias de resurse ireale si de coniventa dintre bancheri si politicieni, unele state s-au imprumutat peste masura, peste posibilitatile de a restitui candva banii. Cu banii imprumutati politicienii si-au mituit alegatorii si au castigat alegerile, iar bancherii au primit dreptul sa se adape din bugetele de stat. La discretie. Ce-a iesit vedem in Grecia. Care, in plus, a mintit ascunzand deficitele, sa se poata imprumuta mult si bine.

Mult si bine nu inseamna la infinit. Candva, buba avea sa se sparga. Si s-a spart acum. A aflat toata lumea ca Grecia are de returnat 5-600 de miliarde de euro, o suma pe care nici in vise n-o poate returna. Dar 14 salarii si 14 pensii, si venituri lunare duble sau triple, comparativ cu alte tari, au fost bune. Grecii au trait mult peste ce le permitea plapuma proprie, fara sa-si dea seama. Si acum dau din colt in colt, traiesc pe perfuziile UE, pentru ca sunt in zona euro si bancile germane, franceze, italiene au expuneri mari pe Grecia. O plecare a Greciei din dispozitivul euro ar afecta extrem de multe jocuri financiare.

Si totusi, fiind in moarte clinica economica, cat mai poate trai doar pe aparate? Mai ales ca grecii nu dau semne ca au inteles ce li se intampla, sa-si plateasca impozitele, sa treaca la treaba si la o viata mai cumpatata.

Statele Unite aveau vara trecuta 14.500 miliarde dolari datorie, cand Congresul a votat depasirea ei. Or fi ajuns la 20.000 miliarde datorie? Posibil. Japonia are „doar” 11.000 miliarde dolari datorie, dar grosul reprezinta bani luati de la propria populatie, care la o adica mai renunta la ei. Italia are datoria cea mai mare din Europa, 1795 miliarde euro. La nivelul UE suma tuturor datoriilor se ridica „doar” la 8600 miliarde euro.

Si ce daca, vor zice unii. Mergem inainte. Nu este chiar asa. Ca daca ar fi, n-ar mai tremura bursele si pietele la fiecare anunt mai important, nu s-ar intruni mai marii lumii de cateva ori pe semestru, in cautare de solutii. Pe care nu le gasesc.

In trecut astfel de dezechilibre grave se rezolvau prin razboaie. Care stergeau totul cu „buretele”, mai dispareau cateva milioane de locuitori, se reseta situatia economica si se pleca de le zero, pana cand alte dezechilibre grave provocau un alt razboi.

Aceasta „rezolvare” nu mai exista acum, eventuale conflicte armate ar fi atat de distrugatoare, in contextul noilor tehnologii, incat sunt scoase din ecuatie.

Cu ce le inlocuim? Iata marea intrebare, cel care gaseste raspunsul merita trei premii Nobel, inclusiv cel pentru pace. Caritasul gigantic sta sa crape, ceasul ticaie, nu mai este mult pana la prima bubuitura.

Tiparirea de bani

Pana una alta Statele Unite si BCE au gasit „solutia”: tiparesc moneda. Si nu cu masura, ci cu vagoanele. Cat o functiona, nimeni nu pare sa stie. Ca nu este solutia care ar trebui este la mintea cocosului. Daca ar fi posibil, toata lumea ar sta acasa si ar primi lunar, de la banca centrala, un plic cu bani. Cu care n-ar avea ce cumpara, ca nimeni n-ar mai munci. Am trai fericiti, numarand bani si cu burta goala. Pana cand? Iarasi nimeni nu pare sa stie, in ciuda faptului ca se ocupa de problema capete luminate, unele incununate cu Nobel.

Unde este Romania?

In mijlocul furtunii economice, unde sa fie. Din fericire cheia de la tiparnita de bani este la Mugur Isarescu, a ascuns-o bine ca nici el nu mai stie unde a pus-o. Dar rezerva valutara si tiparnita asta le stau in gat celor de la USL, care ar vrea sa porneasca dezmatul si festinul, acum cat vor sa castige alegerile. Dupa care potopul. Daca reusesc sa fure cateva miliarde de euro, sa dispara cu ele in insule exotice, asta e. Sa fie primit.

UE ameninta cu taierea totala a fondurilor structurale, nerambursabile, in care caz iesim din tinta de deficit convenita cu troica FMI-UE-BM, in care caz cei trei s-ar putea supara si denunta acordul cu Romania, in care caz CDS-ul si costurile imprumuturilor Romaniei ar urca in stratosfera, in care caz… Ii las pe cititori sa completeze urmarile.

Ca amarastenii ramasi acasa, fara chiloti si mancare, se pun pe injuraturi si blesteme, nu mai conteaza. Fraierii au votat, acum platesc prostia.

Guvernarea Boc-Basescu, cu toate reprosurile ce i se pot aduce, a inteles si a actionat in directia cumpatarii si prudentei, inclusiv prin limitarea veniturilor din surse inexistente. Exista opinii ca Romania ar putea hrani acum, din ce produce, maximum sase milioane de persoane. Restul? Din imprumuturi. Pana cand? Nu se stie.

Un tablou sumbru, dar real. Solutiile? Daca nu le gasesc capetele luminate ale lumii, cum sa le gasesc eu. Probabil, in comentariile lor, cititorii mei se vor dovedi mai inventivi la capitolul solutii.

Le multumesc anticipat și le astept cu curiozitate.

Articol scris Stefan Vlaston, candidat ARD din partea Noua Republică
Mai e cineva AICI ?