Gigacaloria, furtul și sărăcia

Gigacaloria

 

Nu este vorba doar despre acest bau-bau numit ‘gigacalorie’.

Hai să o luăm metodic. Unde în lumea asta se mai plânge cineva de gigacalorie ? Poate în Burundi. Dar nici acolo …că e destul de cald!
Ce mai, ni se aruncă praf în ochi. Oricine abordează acest subiect vă prostește cu vorbe meșteșugite. Sau nu neapărat meșteșugite…

De fapt este vorba despre recunoașterea sărăciei, furtului și despre risipă.

Începem cu risipa.
Cu ceva investiții putem lejer să diminuăm aruncarea energiei… pe fereastră.

Cu toții știm locuri în care oamenii stau cu fereastra deschisă iarna, pentru că e prea cald. Se știe de asemenea că pe traseul de livrare apă caldă și caldură centralizat există masive pierderi. Și cu toate acestea nu se face mai nimic…
Despre risipa de caldură prin pereți ce să mai zicem? Chiar și izolarea unor apartamente nu a fost făcută de calitate. Certificatele verzi se dau pe ochi frumoși. Iar noi nu investim suficient în izolarea cât mai bună a locuințelor actuale.
De ce spun asta? Cât timp se vând ferestre de slabă calitate și cu geamuri care permit pierderea de caldură ușor, practic risipim banii pe geam…
Să trecem acum la cheltuielile inutile sau la prețuri astronomice ale regiilor RADET, CET-uri, și alte regii din primărie sau chiar guvernamentale.
Facturi umflate, salarii uriașe, personal necalificat, personal inutil, servicii fictive, arierate de zeci de ani, achizitii netransparente și putem scrie pagini de risipă la nivelul acestor regii.
Se poate trece la risipă sau chiar și la furt.

Estimarea mea este că putem reduce prețul chiar și cu 1/3 doar din cele enumerate până acum.

Dacă luăm temperatura medie peste noapte din camerele din România și o vom compara cu cea din Germania (de exemplu) s-ar putea să constatam că acolo e un pic mai scăzută. Două grade în plus iarna necesita ceva cheltuieli. Nu mai vorbesc că e mai nesănătos să dormi la peste 23 de grade. Dar intrăm pe un teren științific și lăsam aici specialiștii să vorbească.
Să nu mai zicem de oamenii care au contoare de caldură, dar care știind ca nu pot plăti stau și tremură de frig toată iarna..

Și acum vine marea demascare: dacă noi am avea salariul mediu de 1000 de euro s-ar mai pune problema că plătim 100-150-200 de euro la întreținere? Dar când se plătește aceasta sumă iarna și salariul tau este cu puțin peste, mai că îți vine să te iei la trântă cu cei te conduc și te fură. Mai că accepți subvenționare prețului gigacaloriei, chiar dacă de fapt ne furăm singuri căciula – diferența de bani dintre prețul umflat de cost și prețul facturat și plătit de către consumatori ghici cine o plătește ? Tot NOI ! Ghici din ce bani ? Din banii de investiții, din banii împrumutați – generatori de dobânzi, dobanzi pe care tot noi le plătim. Din banii de viitor mai bun.

Cum putem rezolva problema gigacaloriei: concurența reală pe aceasta piață, diminuarea pierderilor, stoparea furturilor, surse alternative de energie, izolarea corectă a blocurilor, plata la timp a furnizorilor, contoare automatizare de caldură, robineți termostatați, automatizarea instalațiilor furnizorilor de caldură, educația noastră civică ( da, și despre asta e vorba), creșterea productivității muncii, creșterea salariilor și mersul la vot.
Da, mersul la vot și votarea în cunoștiință de cauză ne scade prețul la gigacalorie și ne crește salariul!
De alegerea reprezentanților tăi depinde felul cum sunt gestionate fondurile publice, cum sunt luate deciziile politice în numele tău.

Retineți: o gigacalorie mai ieftină dar subvenționată nu înseamnă că de fapt nu plătești tot tu si diferența!

Cătălin Anghel 

Leave a Reply

Your email address will not be published.