Catalin Anghel

Category: Stiri

  • A fost întemeiată amânarea alegerilor în România?

    Harta României

    A fost întemeiată amânarea alegerilor în România? O întrebare pe buzele multă zilele acestea. Nu doar din România, ci și din Europa sau America. Iată ceva documentat ce ar fi trebuie să știi și americanii… 😉

    Amânarea alegerilor prezidențiale din România a fost o decizie controversată, o premieră chiar în România (și în Europa postbelică) dar poate ca a fost și justificată. În spatele acestei decizii se află o serie de argumente solide, care demonstrează că influența externă și manipularea masivă a opiniei publice au pus în pericol integritatea procesului electoral. Iată cele 16 puncte care susțin această poziție, detalii pentru a oferi sau imagine completă a situației:

    —

    1. 25.000 de conturi pe TikTok posibil coordonate și de Rusia 
    Aceste conturi au fost folosite pentru a promova candidatura lui Călin Georgescu într-un mod organizat și masiv. În prima zi de activitate, contul lui Georgescu a strâns 4,5 milioane de vizualizări în câteva ore – un lucru imposibil fără sprijinul unei rețele puternice și bine finanțate. Acest lucru indică clar o campanie de influență externă, coordonată de Rusia. (Rămâne de adus și docezile concrete)
    **Sursă: [Documentul CSAT România](https://www.presidency.ro/ro/media/comunicat-de-presa1733327193)

    —

    2. Hashtagul #călingeorgescu a strâns 700 de milioane de vizualizări (zero cheltuieli însă?!)
    În doar 3 luni, acest hashtag a fost folosit masiv pe TikTok, atingând un record de 100 de milioane de vizualizări într-o singură zi. Milioane de români au fost expuși la conținut pro-Georgescu, ceea ce a creat un dezechilibru major în campania electorală. Acest nivel de expunere nu este natural și sugerează sau manipulează coordonată.
    **Sursă: [Observatorul European Digital Media](https://edmo.eu/blog/algorithmic-influence-on-elections-insights-from-romanias-case-study/)

    —

    3. Georgescu a ajuns pe locul 9 în topul mondial TikTok
    Este incredibil ca un candidat necunoscut să ajungă pe locul 9 în lume, depășind vedete internaționale. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără sprijinul unei rețele puternice de promovare, care a folosit algoritmi și conturi false pentru a amplifica mesajul lui Georgescu.
    **Sursă: [Raport de transparență TikTok](https://newsroom.tiktok.com/en-eu/continuing-to-protect-the-integrity-of-tiktok-durant-romanian-elections)

    —

    4. Reprezentanții TikTok au recunoscut influența rusească
    În Parlamentul European, reprezentanții TikTok au confirmat că Georgescu a fost promovat de conturi legat de Sputnik, deși au evitat să recunoască în mod direct implicare în campania electorală. Acest lucru arată că platforma a fost folosită ca instrument de propagandă.
    **Sursă: [Raport de transparență TikTok](https://newsroom.tiktok.com/en-eu/continuing-to-protect-the-integrity-of-tiktok-durant-romanian-elections)

    —

    5. Rusia a cheltuit 69 de milioane de euro pentru influențarea alegerilor
    Grupul bulgar de securitate cibernetică BG Elves a evidențiat această sumă uriașă, folosită pentru a manipula alegerile din România și Bulgaria. Acești bani au fost folosiți pentru a crea conținut fals, a plăti influenceri și a coordona campanii de dezinformare.
    **Sursă: [BG Elves Report](https://www.bg-elves.org/reports)

    —

    6. Organizații de dezinformare au identificat campania pro-Georgescu
    Reset Tech, Check First și EU Disinfo Lab au găsit dovezi clare ale unei campanii online coordonate de canale rusești. Aceste organizații au identificat mii de conturi false și rețele de propagandă care au promovat mesaje pro-Georgescu.
    **Sursă: [Reset Tech Report](https://checkfirst.network/research-note-netas-role-in-romanias-2024-presidential-election/)

    —

    7. Rețele de Facebook plătite pentru promovarea lui Georgescu
    Bloomberg a scris despre o rețea străină care a plătit 270.000 de euro pentru 4.100 de reclame politice, promovându-l pe Georgescu și denigrându-i pe adversarii săi. Aceste reclame au fost direcționate către publicul românesc, folosind tehnici avansate de micro-targeting.
    **Sursă: [Bloomberg Article](https://www.bloomberg.com/news/articles/2024-12-10/russia-linked-facebook-ads-targeted-romania-election)

    —

    8. 440 de milioane de afișări pentru reclame plătite
    O companie legată de Rusia a promovat teme asociate lui Georgescu timp de ani de zile, pregătind terenul pentru apariția sa bruscă în campania electorală. Aceste reclame au fost folosite pentru a crea o narativă favorabilă lui Georgescu și pentru a influența opinia publică.
    **Sursă:** [Snoop.ro Investigative Report](https://snoop.ro/investigatie-campanie-georgescu)

    —

    9. Softul Osavul a confirmat implicarea Rusiei 
    Un raport al Context.ro a arătat cum o rețea rusească a folosit conturi cu sute de mii de urmăritori pentru a-l promova pe Georgescu. Aceste conturi au fost folosite pentru a distribui mesaje anti-occidentale și pro-Rusia.
    **Sursă: [Context.ro Investigative Report](https://context.ro/osavul-software-rusia-romania)

    —

    10. Bogdan Peșchir a investit 1 milion de euro în promovarea lui Georgescu
    Apropiatul oligarhului rus Ilan Șor a finanțat campania lui Georgescu pe TikTok, oferindu-i un avantaj ilegal. Această sumă uriașă a fost folosită pentru a cumpăra vizualizări și a manipula algoritmii platformei.
    **Sursă: [G4Media.ro Investigative Report](https://www.g4media.ro/bogdan-peschir-finantare-georgescu-tiktok)

    —

    11. Operațiunea „Portal Kombat” descoperită de Franța
    Agenții francezi au identificat zeci de site-uri rusești care au publicat 150.000 de articole în 3 luni, toate promovându-l pe Georgescu. Aceste site-uri au fost folosite pentru a distribui dezinformare și a influența opinia publică.
    **Sursă: [Le Monde Investigative Report](https://www.lemonde.fr/pixels/article/2024/12/06/romania-des-videos-pro-georgescu-liees-a-une-enigmatique-agence-dinfluenceurs-polonaise_6434393_4408996.html)

    —

    12. Sute de influenceri păcăliți să promoveze #echilibrușiverticalitate
    Această campanie, legată de Georgescu, a fost folosită pentru a manipula opinia publică. Mulți influenceri nu și-au dat seama că erau folosiți ca instrumente într-o campanie de propagandă.
    **Sursă: [Digi24.ro Investigative Report](https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2024/influenceri-pacaliti-campanie-georgescu)

    —

    13. Mii de voluntari organizați pe Telegram
    Rețeaua rusească Telegram a fost folosită pentru a coordona mii de voluntari care promovau lui Georgescu în schimbul unor beneficii financiare. Acești voluntari au fost instruiți să distribuie mesaje pro-Georgescu și să atace adversarii săi.
    **Sursă:** [G4Media.ro Investigative Report](https://www.g4media.ro/telegram-voluntari-georgescu)

    —

    14. FA Agency a sponsorizat influenceri români 
    Această firmă, aparent sud-africană dar probabil rusă, a plătit până la 1.000 de euro pe postare pentru a-l promova pe Georgescu. Acești bani au fost folosiți pentru a cumpăra loialitatea unor influenceri cu audiențe mari.
    **Sursă:[Le Monde Investigative Report](https://www.lemonde.fr/pixels/article/2024/12/13/romania-influenceurs-comptes-automatises-et-publicites-illegales-au-service-d-une-campagne-d-ingerence-hors-normes_6445661_4408996.html)

    —

    15. Mii de pagini și grupuri de Facebook activate la comandă
    Pagini create acum mulți ani, cu teme diverse, și-au schimbat brusc numele și conținutul pentru a-l susține pe Georgescu. Exemple notabile includ:
    – **Ocrotitorul României**
    – **Frumusețile României**
    – **Călător prin România**
    – **Iubite și credința**
    – **Privește și Ascultă**
    – **Femina.ro** (1,1 milioane de like-uri)
    – **Dumnezeu te iubește**
    – **Citate Alese**
    – **Vine din Suflet**
    – **Iubirea învinge tot** (609.000 de like-uri)
    – **Noi iubim România**
    – **Natalia**
    – **Tradițional Romanesc**
    – **Maria**
    – **Gătește cu Natalia**
    – **Amintiri frumoase**
    – **Sofi**
    – **Se vede tot**
    – **Made in Romania** (1,3 milioane de like-uri)

    și multe altele…

    Aceste pagini, care anterior abordau subiecte diverse, au început brusc să promoveze conținut pro-Georgescu, fără nicio explicație logică. De asemenea, multe grupuri și-au schimbat brusc denumirea în grupurile de susținere locală Călin Georgescu. (În județul Argeș)
    **Sursă: [pagini Facebook] (https://www.facebook.com)

    —

    16. NATO și aliații au confirmat atacul Rusiei
    Mai toate țările europene și Statele Unite au recunoscut că Rusia a încercat să influențeze alegerile din România. Această confirmare internațională subliniază gravitatea situației.
    **Sursă:** [Declarația NATO](https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2024/oficial-nato-operatiunea-rusiei-in-romania-a-fost-o-inselaciune-o-campanie-ampla-pentru-a-afecta-in-secret-scrutinul-3120659)

    —

    17. Extrase din documentul Austriei privind modul de operare al Rusiei
    Un raport al serviciilor de informații austriece a evidențiat că Rusia a folosit tehnici sofisticate pentru a influența alegerile din România. Acest raport a identificat o rețea complexă de conturi false, campanii de dezinformare și finanțare ilegală, care au fost folosite pentru a promova candidatura lui Călin Georgescu. Raportul austriac a subliniat, de asemenea, că Rusia a folosit același mod de operare în alte țări din Europa de Est, demonstrând un model consistent de interferență în procesele democratice.
    **Sursă:** [Raportul Serviciilor de Informații Austriece](https://www.bmi.gv.at/aktuelles/publikationen/)

    —

    Concluzie
    Amânarea alegerilor a fost o măsură necesară pentru a proteja democrația românească. Operațiunea de influențare a fost atât de masivă și de bine organizată încât a pus în pericol integritatea procesului electoral. Este esențial ca România să continue să lupte împotriva dezinformării și să-și consolideze instituțiile pentru a face față astfel de amenințări în viitor.

    —

    Contramăsuri și strategii de rezistență
    În contextul acestor amenințări, este esențial să luăm măsuri concrete pentru a contracara influența externă și pentru a consolida democrația. Articolul propune câteva contramăsuri esențiale:

    1. Consolidarea educației media și a „igienei informaționale
    Este vital să educăm cetățenii în privința riscurilor dezinformării și să le oferim instrumente pentru a identifica și respinge mesajele false. Programele de educație media ar trebui să fie integrate în sistemul educațional și să fie promovate la nivel național.
    **Sursă: [European Digital Media Observatory](https://edmo.eu/blog/algorithmic-influence-on-elections-insights-from-romanias-case-study/)

    2. Crearea unor mecanisme rapide de verificare a știrilor
    Este necesar să se dezvolte platforme și instrumente care să permită verificarea rapidă a informațiilor și să se combată răspândirea dezinformării în timp real.
    **Sursă: [Reset Tech Report](https://checkfirst.network/research-note-netas-role-in-romanias-2024-presidential-election/)

    3. Îmbunătățirea cooperării între instituțiile europene
    Statele europene trebuie să colaboreze mai strâns pentru a detecta și combate acțiunile ostile. Acest lucru include schimbul de informații, coordonarea politicilor și implementarea unor strategii comune de apărare împotriva dezinformării.
    **Sursă: [Declarația NATO](https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2024/oficial-nato-operatiunea-rusiei-in-romania-a-fost-o-inselaciune-o-campanie-ampla-pentru-a-afecta-in-secret-scrutinul-3120659)

    —

    Concluzia generală
    Operațiunile informaționale rusești trebuie înțelese ca parte a unui „război hibrid” mai amplu, care vizează destabilizarea democrațiilor europene. Statele europene au nevoie de strategii comune și de o rezistență sporită în fața dezinformării și a manipulării. Dar au nevoie și de susținerea Americii!

    În esență, capacitatea Rusiei de a influența discursul public din Europa prin operații informaționale reprezintă o amenințare semnificativă. Răspunsul eficient la acest tip de amenințări presupune, din partea Uniunii Europene și a statelor membre, eforturi coordonate de conștientizare, reglementare și contracarare a dezinformării.

    —

    Pentru mai multe detalii, consultați și… [declarația NATO] (https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2024/oficial-nato-operatiunea-rusiei-in-romania-a-fost-o-inselaciune-o-campanie-ampla-pentru-a-afecta-in-secret-scrutinul-3120659).

    Să tragem și niște posibile învățăminte! 
    Alegerile corecte înseamnă, în esență,     șanse egale pentru toți candidații, atât în ceea ce privește accesul la resurse, cât și în modul în care aceștia pot transmite mesaje electorale către cetățeni. Orice promovare agresivă, care eludează regulile și nu își asumă transparent sursele de finanțare, riscă să manipuleze electoratul și să deformeze rezultatele scrutinului. Mai mult, când pe rețelele de socializare apar materiale care nu poartă mențiuni clare despre sursa și finanțarea lor, se creează confuzie, iar cetățenii pot fi induși în eroare.

    Respectarea regulilor democratice devine cu atât mai vitală cu cât, în era digitală, granițele nu mai sunt doar cele geografice. O campanie online poate fi susținută de entități externe, cu interese complet străine de binele comun al românilor. În acest sens, încrederea publică în procesul electoral se menține doar printr-o supraveghere atentă a finanțării și prin reguli care să împiedice manipularea prin algoritmii platformelor sociale.

    Desigur, democrație implicată și educație civică și politică susținută, pentru ca alegătorii să știe cum să se informeze corect și să exercite dreptul de vot în cunoștința de cauză. România are nevoie de o populație care să înțeleagă mecanismele electorale, să distingă între opinii și fapte, între propagandă și program politic, și să sancționeze prompt abaterile. De aceea, investiția în program care să explice cum funcționează instituțiile statului, cum se aleg reprezentanții și ce implicații în politicile publice este esențială pentru viitorul nostru democratic.

    Mai mult, doar cu sprijinul unor autorități capabile să intervină acolo unde apar derapaje – cum ar fi nedeclararea cheltuielilor de campanie, promovarea conținutului electoral fără însemnele legale sau tratarea preferențială a unor candidaturi către platformele de social media – se poate asigura integritatea procesului electoral.

    În definitiv, alegerile nu sunt doar despre câștigători și perdanți , ci despre încrederea pe care cetățenii sau în felul în care sunt guvernați. O democrație tânără ca a noastră trebuie protejată prin reguli clare, aplicate consecvent, și printr-o cultură civică tot mai puternică. Astfel, vom putea spune cu adevărat că România construiește un viitor bazat pe voința liberă exprimată oamenilor și pe un sistem electoral corect, transparent și echitabil.

    Cătălin Anghel

     

     

     

  • Boicotarea supermarketurilor: mit sau soluție reală?

    Concurență reală soluția la problemele din supermarket

    În ultima perioada, ideea boicotării supermarketurilor a prins amploare în numeroase țări din Europa de Est. Nemulțumirile pleacă de la prețurile ridicate ale alimentelor, la percepția despre profitul exagerat al marilor lanțuri comerciale, până la dorința de a susține producătorii locali. Însă, dincolo de emoții și de mobilizarea de pe rețelele sociale, rămâne întrebarea: este boicotul soluția optimă pe termen lung?

    De ce a apărut fenomenul boicotării supermarketurilor?
    1. Prețurile și disparitățile socio-economice
    În multe zone, salariile rămân mici, iar prețurile la raft par prea mari. Acest dezechilibru între puterea de cumpărare și costul vieții alimentează resentimentele față de marile lanțuri, percepute drept “vinovații de serviciu”.
    2. Percepția asupra “monopolului” marilor retaileri
    O parte a consumatorilor consideră că supermarketurile au prea multă putere de negociere cu furnizorii și că își pot impune prețurile, în lipsa unei concurențe reale.
    3. Susținerea redusa a micilor producători și a fermelor locale
    Sub lozinca “Cumpără local!”, mulți oameni își doresc să sprijine economia autohtonă, să valorifice tradiția și să reducă “dependența” de produsele din import. Pe buna dreptate…
    4. Nemulțumiri legate de calitatea produselor și de practicile comerciale
    Dincolo de prețuri, sunt și critici referitoare la calitatea alimentelor ( au fost reportaje privitoare la calitatea diferita in zone diferite ale Europei), la adaosurile comerciale, la proveniența incertă a unor produse sau chiar la evaziunea fiscală.

    De ce nu este boicotul soluția pe termen lung?

    Boicotarea supermarketurilor poate, pe termen scurt, să transmită un mesaj de protest.

    Totuși, ea nu abordează cauza principală a problemei – lipsa unei piețe cu concurență reală, puterea de cumpărare scăzută și suportul limitat pentru producătorii locali. În plus, mulți consumatori care boicotează au totuși nevoie de produse pe care doar marile lanțuri le oferă (de exemplu, fructe exotice, citrice, diverse specialități internationale, diverse produse care se produc in țara noastra sau costul de producție ar fi foarte mare).

    Pe termen lung, simplul boicot nu rezolvă nevoia de diversitate și accesibilitate a produselor și nici nu duce, de la sine, la îmbunătățirea legislației sau a nivelului de trai.

    Care sunt soluțiile reale și sustenabile?
    1. Încurajarea și promovarea concurenței pe piață
    • Este esențial ca piața să fie deschisă și competitivă, pentru ca supermarketurile să nu abuzeze de poziții dominante.
    • Transparența prețurilor și reglementarea echitabilă pot preveni creșterile artificiale de costuri și pot sprijini consumatorul final.
    2. Susținerea producătorilor locali pentru a deveni competitivi
    • Ajutor concret pentru fermele și micii producători: subvenții, programe de formare, facilități fiscale.
    • Încurajarea asocierii în cooperative și acces la fonduri pentru modernizare, astfel încât producătorii locali să poată concura de la egal la egal cu marii furnizori internaționali.
    • Promovarea și certificarea produselor autohtone pentru a spori încrederea și recunoașterea brandului românesc.
    3. Creșterea puterii de cumpărare a românilor
    • Salarii decente și politici economice care să susțină clasa de mijloc.
    • Reducerea poverii fiscale inutile și combaterea evaziunii, pentru ca statul să poată direcționa resursele către nevoile reale (sănătate, educație, infrastructură).
    • O populație cu venituri decente poate alege calitatea și poate cumpăra produse mai scumpe, dar mai bune și mai sănătoase.
    4. Educația nutrițională și responsabilitatea consumatorilor
    • Mulți aleg produse ieftine din pricina sărăciei sau a lipsei de informare despre impactul alimentației asupra sănătății.
    • Campaniile de educație și conștientizare sunt vitale pentru ca oamenii să înțeleagă că alegerea produselor de calitate nu este un moft, ci o investiție în propria sănătate.
    • Așa cum alegem calitatea atunci când cumpărăm un electrocasnic, la fel ar trebui să procedăm și cu mâncarea.
    5. Consum național și local acolo unde este posibil
    • Scurtarea lanțului de distribuție înseamnă produse mai proaspete și prețuri potențial mai mici, dacă se elimină intermediarul.
    • Dezvoltarea unor piețe locale, târguri și sisteme de livrare la domiciliu din partea producătorilor mici, pentru a facilita accesul la produse de proximitate.
    • Integrarea produselor românești în sectorul HoReCa și în turism – restaurantele și pensiunile pot oferi astfel o experiență autentică și susțin economia locală.
    6. Branding autohton și promovarea în turism
    • Un brand românesc puternic se construiește prin calitate constantă, povești autentice și strategii de marketing inteligente.
    • Turismul gastronomic – o modalitate excelentă de a face cunoscute produsele locale. O experiență culinară locală, combinată cu peisajele românești, poate deveni un atu important de atragere a turiștilor străini care sa consume produse romanesti
    7. Legislație fermă împotriva evaziunii xele nu sunt colectate corect, se creează distorsiuni în piață și competiție neloială.
    • O legislație care să pedepsească drastic evazioniștii și să fie aplicată consecvent ar reduce corupția și ar crea un mediu de afaceri sănătos.

    Boicotarea supermarketurilor este mai degrabă o reacție emoțională și o formă de protest temporară, nu o soluție sistemică. Pentru a avea prețuri mai bune și produse de calitate, e nevoie de măsuri bine gândite și coerente:
    • Concurență reală pe piața de retail.
    • Susținerea fermelor și producătorilor locali prin subvenții, programe și cooperare.
    • Creșterea puterii de cumpărare a românilor, prin salarii decente și combaterea evaziunii.
    • Educație nutrițională pentru a încuraja consumul responsabil și alegerea produselor de calitate.
    • Scurtarea lanțului de distribuție și promovarea unui branding românesc puternic.

    Sunt supermarketurile dornice de profit? Categoric! Orice companie in postura de monopol va avea preturi ridicate. Solutia este nu sa inchidem supermarketurile, ci sa avem legi care previn monopolul si incurajeaza concurenta. Legi care sa fie aplicate!

    Vă încurajez să folosiți și instrumentele Monitorul Preturilor – un comparator de prețuri prezente în mai multe tipuri de magazine și Asociația InfoCons – Organizație pentru Protecția Consumatorilor, ce ofera o serie de informații utile atunci când mergem la cumparaturi… iar dacă aveți de făcut o reclamație, folositi linkul ANPC – Autoritătea Naționala pentru Protecția Consumatorilor.

    Într-o piață cu adevărat competitivă, supermarketurile pot fi un partener important pentru producătorii locali, iar consumatorii pot beneficia de prețuri corecte și produse de calitate. Soluția nu este să închidem ușile marilor retaileri, ci să le deschidem mai larg către o competiție cinstită și profitabilă pentru toți.

    PS: Mai țineti minte când un conducător al României a interzis produsele străine? ( cafea și orice alt produs). Vă aduceți aminte cum arătau vitrinele? Cuvantul “nechezol” vă spune ceva?

    Voi cum vedeti lucrurile?

    Catalin ANGHEL

  • Taxele vamale: protecție economică sau risc global?

    Într-o lume economică în continuă schimbare, taxele vamale revin frecvent în prim-planul dezbaterilor. Sunt ele un scut protector împotriva competiției externe sau, dimpotrivă, un obstacol în calea dezvoltării economice? De-a lungul istoriei, barierele comerciale au fost folosite ca unelte strategice pentru susținerea economiilor naționale, însă realitatea actuală demonstrează că efectele lor sunt adesea imprevizibile și, pe termen lung, contraproductive.
    Pentru ca o națiune să își asigure independența economică și să devină un actor competitiv în piața globală, nu este suficient să impună taxe vamale. Succesul economic depinde de consolidarea resurselor umane, valorificarea resurselor naturale, investițiile în cercetare, dezvoltarea educației în direcția meseriilor viitorului și menținerea unui echilibru între taxe, impozite și serviciile oferite populației.
    Rolul taxelor vamale în economie
    Taxele vamale au două scopuri principale:
    1. Protecția industriilor locale, prin descurajarea importurilor mai ieftine. Chiar ajută acolo unde ai deficit…
    2. Generarea de venituri la bugetul de stat, compensând dezechilibrele fiscale. Ajută și acestea le termen scurt vistieria statului golita… dar dacă banii strânși nu sunt folosiți judicios…
    Aceste măsuri sunt prezentate adesea ca soluții salvatoare pentru economiile naționale, însă realitatea economică este mai complexă.
    Pe termen scurt, ele pot proteja anumite industrii și salva locuri de muncă.
    Pe termen lung, duc la creșterea prețurilor pentru consumatori, reducerea concurenței și eficienței economice și chiar la declanșarea de războaie comerciale.
    Atunci când taxele sunt impuse arbitrar sau ca răspuns la strategii geopolitice, ele devin un factor de instabilitate economică, afectând atât producătorii, cât și consumatorii.
    SUA, China, Europa, Rusia și jocul taxelor vamale
    Astăzi, taxele vamale nu mai sunt doar o unealtă economică, ci și o armă geopolitică. SUA, Canada, Mexic și în curând Europa sunt prinse într-un joc periculos de represalii comerciale, în timp ce Rusia încearcă să manipuleze piețele prin resurse energetice și strategii agresive.
    SUA vs. China: conflictul comercial permanent
    Administrațiile americane au folosit taxele vamale pentru a încetini ascensiunea economică a Chinei. Sub Donald Trump, SUA au impus taxe masive asupra importurilor chinezești, iar Joe Biden a păstrat mare parte din aceste măsuri. Scopul?
    • Protejarea industriilor americane, în special a producției de tehnologie și automobile.
    • Reducerea dependenței de lanțurile de aprovizionare din China.
    • Menținerea puterii economice globale a SUA.
    Rusia folosește sancțiunile occidentale ca pretext pentru a-și reorienta economia spre Asia și Africa. Creșterea taxelor pe exporturile de cereale și petrol este utilizată ca armă economică împotriva Europei, ceea ce duce la volatilitate pe piețele globale.
    Europa: cum își poate asigura viitorul economic?
    Europa trebuie să meargă dincolo de taxele vamale și să-și construiască un avantaj economic durabil, prin strategii care combină protecția inteligentă a pieței interne cu o viziune pe termen lung asupra viitorului economic.
    1. Valorificarea resurselor umane
    Fără o forță de muncă pregătită pentru provocările viitorului, nicio economie nu poate fi competitivă. În loc să se bazeze pe măsuri protecționiste, Europa trebuie să investească masiv în educație, reconversie profesională și tehnologii emergente.
    • Sprijinirea educației STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) și a meseriilor viitorului.
    • Dezvoltarea formării profesionale pentru industriile strategice.
    • Crearea unor programe de atragere și retenție a talentelor, astfel încât Europa să nu piardă forța de muncă specializată în favoarea altor regiuni.
    2. Exploatarea inteligentă a resurselor naturale
    Resursele naturale ale Europei trebuie valorificate în mod sustenabil, astfel încât să reducă dependența de importuri din Rusia, China și alte state.
    • Creșterea investițiilor în energie regenerabilă.
    • Dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare locale pentru industriile strategice.
    • Reciclarea și reutilizarea materialelor pentru reducerea dependenței de importuri.
    3. Investiții în cercetare și dezvoltare
    Fără investiții majore în inovație, nicio economie nu poate rămâne competitivă. UE trebuie să-și crească finanțarea pentru cercetare aplicată, inteligență artificială, biotehnologie și tehnologii avansate, astfel încât să creeze produse și servicii care să domine piața globală.
    4. Încurajarea concurenței reale și echilibrul fiscal
    O economie sănătoasă nu se construiește doar prin bariere comerciale, ci printr-un mediu economic deschis și competitiv. Guvernele trebuie să se asigure că taxele și impozitele sunt echilibrate, astfel încât să nu împovăreze mediul privat și să ofere, în același timp, servicii publice de calitate.
    • Impozitarea eficientă a marilor corporații, fără a sufoca întreprinderile mici și mijlocii.
    • Crearea unui mediu concurențial real, fără monopoluri sau intervenții excesive ale statului.
    • Asigurarea unui echilibru între veniturile fiscale și calitatea serviciilor publice, astfel încât investițiile în educație, sănătate și infrastructură să fie sustenabile.
    Un factor în această ecuație ar putea fi și lăcomia corporațiilor, care, în căutarea unor costuri de producție minime, au preferat să externalizeze fabricarea bunurilor în țări unde forța de muncă este extrem de ieftină, în loc să investească în propriile economii. Această strategie a maximizării profiturilor a dus la pierderea a milioane de locuri de muncă în statele unde produsele sunt vândute, iar acum, în fața crizelor geopolitice și a taxelor vamale, aceleași corporații se plâng de costurile ridicate ale relocalizării producției. Această cursă pentru profit imediat a creat o dependență periculoasă de lanțurile globale de aprovizionare și a expus vulnerabilitatea economiilor naționale în fața fluctuațiilor comerciale.
    Taxele vamale pot oferi o protecție temporară, dar ele nu sunt o strategie economică sustenabilă.
    O economie puternică se construiește prin:
    • Investiții în educația forței de muncă pentru meseriile viitorului.
    • Valorificarea eficientă și sustenabilă a resurselor naturale.
    • Cercetare și inovare pentru a domina industriile viitorului.
    • Politici comerciale inteligente, care combină protecția strategică cu deschiderea globală.
    • Un sistem fiscal echilibrat, care încurajează concurența și asigură servicii publice de calitate.
    Dacă Europa și SUA nu își vor construi viitorul pe aceste principii, vor rămâne prizoniere ale unor decizii economice de moment, fără viziune pe termen lung. Protecționismul nu este soluția – ci o economie bazată pe inovație, competitivitate reală și echilibru fiscal.
    Și, până la urmă cine plătește aceste taxe vamale? Tot consumatorul final… adică tu!

    Catalin Anghel

     

  • Mai puține laude, mai multă apreciere autentică – oamenii simt diferența


    Diferența dintre laudă și apreciere este o subtilă, dar esențială. La prima vedere, ele pot părea aproape sinonime, însă sensurile lor profunde, modul în care sunt oferite și impactul asupra celor care le primesc le diferențiază clar.

    Lauda, ​​de cele mai multe ori, vine dintr-o dorință bine intenționată de a face pe cineva să se simtă bine. Este exprimată prin cuvinte mari, adesea exagerate, menite să ridice starea de spirit a celuilalt. Însă, în spatele acestei dorințe de a oferi un moment de satisfacție se ascunde uneori sau formează subtilă de dezechilibru. Cel care laudă se poziționează deasupra, în postura celui care oferă validare, iar cel care primește devine dependent de această aprobare. O laudă repetată, lipsită de autenticitate, poate ajunge să fie resimțită mai degrabă ca o formă de manipulare emoțională. Chiar dacă aduce un zâmbet în momentul respectiv, lauda nu lasă în urmă un sentiment profund de încredere sau de recunoaștere reală.

    În schimb, aprecierea se naște dintr-un loc diferit. Ea presupune o privire atentă, o evaluare onestă a efortului depus și a rezultatelor obținute. Aprecierea nu caută să creeze sau să stea artificială de bine, ci să ofere un feedback sincer și echilibrat. Spre deosebire de laudă, aprecierea nu exagerează meritele, ci le pune într-un context real, subliniind ce anume a fost bine făcut. În felul acesta, cel care primește aprecierea nu simte nevoia unei confirmări continue din exterior, își asumă încrederea în propriile capacități și eforturi.

    Oamenii simt diferența dintre cele două. Lauda, ​​dacă este exagerată, începe să pară golă și falsă, ceea ce poate eroda încrederea în cel care să ofere. Aprecierea, fiind mai subtilă, dar mai profundă, creează un sentiment autentic de recunoaștere și respect. Este acea formă de feedback care nu doar că te face să te simți bine pe moment, dar te lasă și cu un sentiment durabil că ești pe drumul cel bun, că munca ta este văzută și apreciată sincer.

    Astfel, fără să nu dăm seama, modul în care oferă feedback poate influența în momentul actual, ci și felul în care cei din jurul nostru se percep pe ei înșiși. Poate că de aceea, atunci când cuvintele noastre reflectă realitatea și nu doar dorința de a face pe cineva să se simtă bine, ele capătă o greutate care contează.
    Diferența dintre laudă și apreciere devine evidentă atunci când reflectăm asupra nevoii profunde de recunoaștere autentică pe care o avem cu toții. Într-o lume în care interacțiunile sunt adesea superficiale și rapide, oamenii nu mai caută mari și laude goale. Caută apreciere reală, sinceră, care să recunoască un efort concret sau o calitate reală. Poate că de aceea, lauda, ​​deși bine intenționată, începe să piardă din valoare atunci când devine sau simplă încercarea de a crea o stare artificială de bine, fără un fundament solid. Oamenii simt imediat diferența între o laudă exagerată și un feedback autentic, între acele cuvinte aruncate doar pentru a ridica starea de spirit și aprecierea sinceră, care vine din observarea atentă a muncii și a rezultatelor.

    Lauda, ​​de multe ori, funcționează ca un pansament temporar. Pe moment, poate aduce un zâmbet sau o ușoară senzație de mulțumire, dar în lipsa unei baze reale, lasă în urmă un gol. Este acea senzație că, deși ai fost lăudat, ceva lipsește. Lipsesc profunzimea, autenticitatea, recunoașterea adevărată a ceea ce ai realizat. În schimb, aprecierea este diferită. Ea nu se oferă ușor și nici în mod gratuit. Ea vine atunci când cel care oferă feedback a observat cu adevărat un efort sau schimbare. Este sinceră, echilibrată și, cel mai important, specifică. Nu caută să flateze, ci să susțină și să motiveze.

    Trăim într-un mediu în care nevoia de feedback autentic devine din ce în ce mai clară. Oamenii nu mai au nevoie de validare falsă. Nu mai au nevoie de periat sau de laude vădit exagerate, care ajung să creeze o distanță artificială între cel care laudă și cel care primește. Au nevoie de un real, care să îi ajute să înțeleagă ce fac bine și unde pot avea feedback. Pentru că doar prin apreciere sinceră, bazată pe observații autentice, putem contribui cu adevărat la creșterea celor din jurul nostru.

    E momentul să terminăm cu laudele false și să trecem la aprecierea reală. Pentru că, în fond, oamenii nu caută cuvinte frumoase fără sens, ci vor să știe că sunt văzuți, că efortul lor contează și că ceea ce face este recunoscut ceea ce este cu adevărat.

    Catalin ANGHEL

  • Cine suntem noi, românii?

    Cine suntem noi, românii?

    Românii? Suntem urmașii dacilor și romanilor, dar și ai celor care au rezistat sub valorile istoriei – invazii, imperii, dictaturi.
    Plus că am primit sânge proaspăt de la populațiile de migratori care au trecut prin aceste teritorii: Goți, huni, gepizi, avari, slavi, bulgari, longobarzi, pecenegi, cumani, tătari si turci.

    Deși ne place să spunem că suntem ospitalieri și muncitori, adevărul este că, uneori, ne blocăm în propriile noastre defecte. Dar ce ne definește cu adevărat? Curajul de a ne reinventa. De fiecare dată.

    Istoria ne-a învățat să supraviețuim, dar viitorul cere mai mult decât atât. E timpul să nu mai mulțumim cu „merge și așa”. E timpul să înțelegem cine suntem și ce putem deveni.

    Valorile care ne definesc

    Când ne gândim la valori, de ce ne vine mai întâi în minte “familia”? ( poate si de asta este atât de vehiculat conceptul in aceasta campanie electorală)… Pentru că, indiferent cât de greu ne-a fost, familia a rămas centrul vieții noastre. Bunicii, părinții, copiii – toți adunați în jurul mesei de sărbători. Și, să nu uităm, ospitalitatea: acea mână întinsă unui străin, acel zâmbet care sparge barierele. ( aici ar mai fi de discutat…)

    Dar valorile nu sunt doar povești frumoase. Ele sunt și tradiții, respect pentru muncă și o credință încăpânată că, oricât de greu ar fi, “o să fie mai bine”. Problema apare când aceste valori sunt uitate sau, mai rău, folosite ca scuze. Familia? Devine pretext pentru nepotism. Ospitalitatea? Transformată în toleranță față de abuzuri. Cum ne regăsim adevăratele valori? Privind critic la ce am devenit.

    Calități și defecte ale noastre
    Suntem creativ, dar ne lipsește disciplina. Empatici, dar uneori pasivi. Inovatori, dar rareori consecvenți. Românii au o capacitate extraordinară de a rezolva problemele pe termen scurt – acea “descurcareală” legendară – dar lipsa de planificare ne trage înapoi.

    Când vine vorba de defect, un lucru doare cel mai tare: tendința de a arunca vina în altă parte. Politicienii? Corupți. Instituții? Inutilă. Dar noi, cetătenii? Tăcuți. Alegem să nu alegem, să nu ne implicăm, să așteptăm ca altcineva să rezolve lucrurile. Așa nu se poate progresa.

    Dacă tot am ajuns până aici… să mergem și mai departe… Cum ne alegem liderii?

    Cum alegem acum? Prost, de cele mai multe ori. Emoțional. Votăm după carisma celui care promite luna de pe cer, fără să nu gândesc dacă are o scară să ajungă acolo. Ne lăsăm manipulați de campanii care ne lovesc unde doare mai tare – frica, speranța, furia. Și, de multe ori, nici măcar nu votăm.

    Dar cum ar trebui să îi alegem? Cu capul, nu cu inima. Informandu-ne. Cerând răspunsuri. Uitându-ne la ce au făcut, nu doar la ce spun că vor face. Liderii nu sunt salvatori, sunt reprezentanții noștri. Nu-i putem lăsa să promită totul și să nu livreze nimic. Și dacă greșesc, să avem curajul să îi tragem la răspundere.

    Într-o lume în care manipularea se strecoară prin ecrane și fake news, arma noastră este gândirea critică. Să înțelegem că, dacă acceptăm minciuna în campanie, o vom trăi în guvernare.

    Liderii pe care îi alegem sunt oglinda noastră. Dacă vrem să avem lideri mai buni, trebuie să devenim noi mai buni.

    Educația civică: o arma subestimată
    Ne plângem că tinerii nu votează, dar cine îi învață ce înseamnă votul? Educația civică din școli e aproape inexistentă. Cum să aștepți implicare civică de la o generație care nu știe diferența dintre o lege și un decret? Sau separarea puterilor în stat… Sau despre ce face Parlamentul Romaniei sau Guvernul…

    Nu e suficient să-i învățăm istoria. Trebuie să-i învățăm să gândească pentru viitor. Ce înseamnă democrație, ce înseamnă drepturi lor și cum să le apere. O generație educată civic eo generație care știe să lupte pentru ceea ce contează.

    Ce ne definește?
    Românii sunt mai mult decât trecutul lor. Suntem și prezentul pe care îl construim, dar mai ales viitorul pe care avem curajul să-l imaginăm. Avem tot ce ne trebuie: valori, resurse, inteligență. Ce ne lipsește? Voia de a schimba ceea ce nu funcționează. Dar schimbarea începe cu noi. Fiecare vot, fiecare implicare contează.

    România nu va fi niciodată mai bună decât cetățenii ei. Așa că hai să fim mai buni. Nu mâine, nu altădată. Azi.

    România Trezește-te!

    Catalin ANGHEL

  • Cyberbullying: ce este, cum poate afecta copiii și cum putem preveni acest fenomen

    Strategiile pentru adresarea și prevenirea hărțuirii cibernetice necesită un efort susținut, la nivelul întregii comunități, care să implice părinții, educatorii și copiii înșiși.

    Hărțuirea de orice fel poate avea un impact devastator asupra bunăstării și vieții victimei. Hărțuirea fizică este încă o problemă în școli, mulți cercetători afirmând că unele dintre consecințele sale pe termen lung pot fi chiar mai grave decât cele imediate – până la punctul în care pot duce la schimbări în comportamentul și personalitatea victimei.

    Odată cu apariția internetului, hărțuirea – la fel ca și comunicarea în general – și-a îmbunătățit eficiența. În zilele noastre, cyberbullying-ul (cunoscut și drept hărțuirea cibernetică) se poate realiza din confortul propriei case, iar victima poate nici măcar să nu-l cunoască pe hărțuitor. Cu toate acestea, chiar dacă metodele și tehnicile se pot schimba, rezultatul este la fel de grav – de fapt, este adesea chiar mai rău decât în cazul agresiunii fizice.

    Vom analiza diferitele forme de hărțuire, efectele reale ale abuzului și ale hărțuirii online asupra victimelor și motivele pentru care părinții și tutorii trebuie să se implice în susținerea unei culturi ce promovează respectul față de ceilalți în mediul online.

    Ce este cyberbullying-ul?

    Conform dicționarului Merriam-Webster, cyberbullying-ul presupune „publicarea în mediul online a unor mesaje răutăcioase despre o persoană (cum ar fi un elev), deseori în mod anonim”. Cu toate acestea, hărțuirea cibernetică poate lua multe alte forme și, ca atare, implică utilizarea tehnologiei moderne pentru a viza, hărțui și agresa o persoană.

    Victimele primesc mesaje, postări sau comentarii neplăcute pe telefon sau pe conturile din rețelele sociale. Acest abuz poate avea loc aproape non-stop, victima fiind pusă în fața comportamentului agresiv, plin de ură și răutate al agresorului său.

    Putem considera hărțuire cibernetică orice conținut online folosit pentru a răni pe cineva. În plus, forma de intimidare poate varia, putând viza orientarea sexuală a cuiva, aspectul, vârsta, rasa, etnia, religia. În multe țări, hărțuirea cibernetică este o infracțiune, iar autorii acesteia pot fi condamnați la mai mulți ani de închisoare.

    Consecințele hărțuirii cibernetice

    Hărțuirea online poate fi foarte dăunătoare, mai ales pentru că este adesea anonimă și poate avea un impact semnificativ, pentru că mesajele neplăcute postate public în mediul online pot fi citite de către oricine. Hărțuirea cibernetică poate face ca persoana să se simtă ca și cum nu ar exista nicio scăpare atunci când intimitatea sa a fost încălcată.

    Acest lucru are un efect semnificativ asupra sănătății mintale a victimei, deoarece stresul și starea emoțională generală pot avea un impact major asupra tiparelor de somn, a dispoziției și a obiceiurilor alimentare. De asemenea, toate acestea pot conduce la anxietate și depresie, care au, la rândul lor, consecințe nedorite. Având în vedere că copiii sunt de obicei țintele hărțuirii cibernetice, îngrijorările părinților sunt justificate.

    Autorul agresiunii online, de asemenea, se poate confrunta cu consecințele faptelor sale. Pe lângă o pedeapsă cu închisoarea, agresorii pot trece prin momente dificile la școală, se pot confrunta cu concedierea de la locul de muncă sau cu perspectiva de a deveni ei înșiși ținte ale hărțuirii cibernetice.

    Cum a evoluat cyberbullying-ul de-a lungul timpului

    Agresiunea online a evoluat de-a lungul anilor și, pe măsură ce ritmul inovațiilor tehnologice se accelerează, se creează spații diferite și variate pentru hărțuire.

    Primele cazuri de hărțuire ar putea fi considerate apelurile telefonice sau mesajele text pline de ură, care au evoluat prin intermediul platformelor de mesagerie online. Primul caz real de cyberbullying care a atras atenția a fost în 2007, în SUA, când o adolescentă de 13 ani, s-a sinucis după ce vecinii ei au creat un profil fals pe Myspace pentru a o hărțui.

    Acesta a fost un indiciu al lucrurilor care urmau să vină, pentru că apariția smartphone-urilor, a multitudinii de site-uri și rețele de socializare, dar și a serviciilor de mesagerie au creat medii noi pentru astfel de acte josnice. În 2010, Hope Sitwell, o altă adolescentă de 13 ani, s-a sinucis pentru că prietenul ei a împărtășit fotografia ei nud cu elevii din șase licee din Florida.

    Datorită prevalenței site-urilor de socializare precum Instagram, Snapchat, Discord, Reddit, Twitter și Facebook, persoanele sunt din ce în ce mai expuse la amenințarea hărțuirii cibernetice. Așa cum am trecut de la mesajele de pe telefonul mobil la mesajele online, la fel s-au schimbat și formele de agresiune online, fotografiile și videoclipurile fiind folosite pentru a hărțui persoanele, erodând din ce în ce mai mult intimitatea și spațiile personale sigure.

    Recent, o copilă de 12 ani din Buzău și-a anunțat sinuciderea pe Snapchat. Salvarea a venit din SUA

    Fata de 12 ani din Buzău a pus pe jar autoritățile internaționale după ce a postat un mesaj alarmant pe o aplicație de mesaje multimedia, în care a anunțat intenția de a se sinucide.

    Mesajul a fost inițial detectat de autoritățile americane, care au alertat imediat Interpol-ul.

    În urma emiterii unei alerte mondiale de către Interpol, polițiștii din Buzău au reușit să găsească și să salveze fata în mai puțin de o jumătate de zi. În momentul în care au ajuns la ea, fata le-a spus că avea gânduri negre din cauza bullying-ului cibernetic de care a fost victimă.

    Tehnologia de azi permite detectarea automată a unor cuvinte cheie din mesajele transmise pe rețelele sociale și posibilitatea alertarii autorităților în astfel de cazuri.

    https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-copila-de-12-ani-din-buzau-si-a-anuntat-sinuciderea-pe-snapchat-cum-a-fost-salvata-de-politia-din-sua.html

    (un articol mai vechi, actualizat recent de Catalin Mihai Anghel, presedintele Asociația Părinții Noștri a Liceului Ovidius din Constanta, expert securitate informatica)

    Screenshot

    Catalin Anghel, specialist IT

    #parintiinostriovidius #Cyberbullying #educatie #catalinanghel

     

  • Petiție online: pagină dedicată pentru depunerea plângerilor anonime


    Recentul scandal care îl implică pe profesorul Alfred Bulai de la SNSPA, acuzat de multiple acte de hărțuire sexuală, a adus în prim-plan deficiențele sistemului actual de gestionare a plângerilor acestui tip în universitățile românești. Acest caz, în care profesorul a fost suspendat din funcție după ce deja 18 studente au depus mărturii împotriva sa, subliniază nevoia urgentă de reformă structurală și procedurală. 

    Problemele actuale și nevoia de schimbare

    În prezent, cadrul legal și procedurile instituționale sunt insuficiente pentru a proteja victimele și pentru a asigura un proces echitabil și transparent. De multe ori, studenții nu sunt informați suficient despre drepturile lor și despre procedurile de depunere a plângerilor, iar mecanismele existente sunt opace și inaccesibile [

    Propuneri pentru îmbunătățirea modului actual / legislației actuale

    1. Crearea unei Platforme Online pentru sesizări anonime:

       Fiecare universitate ar trebui să creeze o pagină dedicată pentru depunerea plângerilor anonime, de tipul `domeniu.ro/sesizareanonima` sau `domeniu.ro/sesizarenereguli`. Aceasta ar permite studenților să raporteze incidentele fără teamă de represalii, asigurând confidențialitatea și protecția identității lor. 

    Nu ar strica să fie ceva similar si la ministerul de interne…

    2. Monitorizarea și investigarea sistematică a reclamațiilor:

       Comisiile de etică universitară trebuie să fie împuternicite și instruite pentru a urmări și a investiga toate plângerile, mai ales cele care includ dovezi concrete sau un număr semnificativ de sesizări similare. Este esențial ca aceste comisii să fie compuse din membri independenți și specializați în gestionarea cazurilor de hărțuire sexuală. (Și pot gestiona și alte fel de reclamații…)

    3. Instruirea și educația pentru personal și studenți:

       Universitățile trebuie să implementeze programe de educație și sensibilizare pentru studenți și personal, privind hărțuirea sexuală și drepturile victimelor. Acest lucru ar contribui la crearea unui mediu educațional mai sigur și mai echitabil.

    4. Transparența și rapoarte periodice:

       Instituțiile ar trebui să fie obligate să publice rapoarte anuale privind numărul și tipul plângerilor de hărțuire, precum și măsurile luate. Aceasta ar aduce un nivel de transparență necesar și ar încuraja o mai bună responsabilitate instituțională.

    Implementarea acestor măsuri nu doar că ar îmbunătăți modul în care sunt gestionate plângerile de hărțuire sexuală, dar ar și consolida încrederea în sistemul educațional românesc, oferind un exemplu de bune practici pentru alte instituții. Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a crea un mediu universitar sigur și incluziv pentru toți studenții și personalul.

    Beneficiile implementării acestor propuneri

    Implementarea unor măsuri riguroase pentru gestionarea plângerilor de hărțuire sexuală va aduce multiple beneficii universităților și societății în ansamblu:

    1. Îmbunătățirea siguranței studenților: Crearea unui mediu sigur este esențial pentru procesul educațional. Studenții care se simt protejați și respectați sunt mai predispuși să se concentreze pe studii și să participe activ la viața universitară.

    2. Întărirea încrederii în instituții: Transparența și corectitudinea în gestionarea plângerilor pot spori încrederea publicului în sistemul educațional. Publicarea rapoartelor și a statisticilor privind plângerile de hărțuire sexuală demonstrează o angajament față de integritate și justiție.

    3. Prevenirea abuzurilor: Educația și sensibilizarea continuă sunt cruciale pentru prevenirea comportamentelor neadecvate. Prin educarea studenților și a personalului despre limitate acceptabile și consecințe comportamentelor inadecvate, universități pot reduce incidența acestor cazuri.

    4. Crearea unui precedent pozitiv: Adoptarea acestor măsuri poate servi ca model pentru alte instituții de învățământ superior din România și din alte țări. Un angajament public național de protecție a studenților poate stimula schimbări pozitive la nivel.

    Nu ar fi rău ca Universitățile să adopte politici clare și eficiente pentru a combate hărțuirea sexuală și pentru a proteja drepturile studenților. Cazul profesorului Alfred Bulai evidențiază necesitatea unor reforme sistemice urgente. Propunerile descrise nu sunt doar pași esențiali pentru protejarea victimelor, ci și pentru promovarea unei culturi a respectului și a responsabilității în mediul academic.

    Pentru a încuraja schimbarea, este important ca studenții, personalul academic și societatea civilă să se implice activ în acest proces, cerând transparență și responsabilitate din partea instituțiilor de învățământ superior. Numai prin eforturi comune putem asigura un mediu educațional sigur și echitabil pentru toți.

  • Recomandări de Securitate Cibernetică

                            

    Aveți de gestionat echipamente sau date într-o instituție publică sau o companie privată de dimensiuni medii? Iată câteva recomandări privind măsurile care trebuie luate pentru a avea grijă de datele dumneavoastră!

    #Recomandări Generale de Securitate Cibernetică

    • Nu accesaţi link-uri provenite din surse nesigure. Evitaţi accesarea link-urilor transmise prin mesaje SPAM sau de pe website-uri necunoscute.
    • Nu divulgaţi informaţii personale, în cazul în care vă sunt solicitate prin apel telefonic, mesaj text sau e-mail de la o sursă necunoscută. Verificaţi veridicitatea sursei de provenienţă a solicitării.
    • Nu deschideţi ataşamentele transmise printr-un mesaj e-mail necunoscut sau suspect şi verificaţi veridicitatea sursei de provenienţă a solicitării.
    • Nu utilizaţi dispozitive provenite din alte surse (de exemplu: dispozitive de stocare USB, dispozitive periferice, etc), deoarece acestea pot conţine elemente malware ce pot fi declanşate în momentul conectării acestora la un sistem informatic.
    • Efectuaţi periodic actualizări asupra sistemelor de operare, aplicaţiilor şi serviciilor utilizate precum şi aplicarea patch-urilor de securitate recomandate de producător. Actualizarea regulată a aplicaţiilor şi sistemelor de operare vă ajută să vă protejaţi de elemente malware.
    • Realizaţi actualizări periodice pentru soluţia antivirus instalată pe staţia de lucru/server şi scanaţi periodic sistemul informatic. Se recomandă utilizarea unei soluţii antivirus cu funcţionalităţi de protecţie pe bază de parolă împotriva operaţiilor de dezinstalare sau dezactivare.
    • Opriţi serviciile nefolosite pe toate staţiile/serverele şi eliminaţi sistemele neutilizate, neactualizate sau inactive din reţea deoarece acestea pot constitui o vulnerabilitate şi un punct de intrare pentru un posibil atacator.
    • Limitaţi drepturile utilizatorilor pe sistemele din reţea organizându-i în grupuri de lucru, conform atribuţiilor şi rolurilor de acces.
    • Evitaţi folosirea de programe software de tip Remote Access ce folosesc protocolul RDP. În cazul în care este necesar accesul de la distanţă, recomandăm conectarea la reţea prin intermediul unei conexiuni VPN (autentificare prin certificat) şi sisteme specializate (de exemplu: jump box).
    •  Schimbaţi parolele utilizatorilor periodic (cel puţin o dată pe lună) respectând un nivel de complexitate ridicat (literă mare, literă mică, cifră, simbol, minim 12 caractere, etc.). Folosiţi un mecanism de autentificare two-factor, în cazul în care acesta este posibil.
    • Nu scrieţi parolele conturilor în documente/notiţe salvate pe staţia de lucru/server.
    •  Utilizaţi parole complexe şi distincte atât pentru servicii cât şi pentru echipamente (soluţii de virtualizare, servere/hosturi fizice, blade-uri etc.).
    • Evitaţi salvarea parolelor în aplicaţii de tip browser.
    • Utilizaţi numai surse de descărcare cunoscute şi dacă este posibil, verificaţi suma de control (CRC,SHA, MD5) pentru fişierul descărcat. Pentru a minimiza riscul de descărcare a unor elemente malware, nu descărcaţi niciodată software sau fişiere media de pe site-uri necunoscute.
    • Evitaţi conectarea la reţelele Wi-Fi publice. În caz contrar, se recomandă folosirea unui serviciu VPN atunci când vă conectaţi la acestea. Atunci când utilizaţi o reţea Wi-Fi publică, computerul dumneavoastră este mai vulnerabil în faţa atacurilor cibernetice.
    • Asiguraţi-vă că datele dumneavoastră sunt întotdeauna protejate prin copii de rezervă (backup) salvate pe medii de stocare offline, deconectate de la reţeaua informatică.
    • Se recomandă protejarea traficului email prin gestionarea şi filtrarea email-urilor transmise/primite, blocarea domeniilor raportate ca desfăşurând activitaţi malware, blocarea încercărilor de phishing (analize realizate asupra link-urilor din mesaje, analiza expeditorului, verificarea conţinutului), blocarea ataşamentelor cu conţinut malware (identificarea macro­ urilor şi a executabilelor, verificarea extensiilor, analiza arhivelor), blocarea email-urilor spam.
    • Instalaţi şi configuraţi un Firewall UTM (firewall care deţine tehnologii de securitate precum: antivirus, anti-spam, filtrare web, sisteme IPS – Intrusion Prevention System). Rolul acestuia este de a proteja infrastructura împotriva atacurilor cibernetice.
    • Instalaţi un server Proxy care permite utilizatorilor să navigheze pe Internet într-un mod controlat pe bază de politici de acces. De asemenea, este recomandată implementarea unor politici precum blocarea accesului la pagini web cunoscute ca desfăşurând activităţi malware.
    • Se recomandă folosirea de tehnologii noi bazate pe Inteligenţă Artificială care asigură capabilităţi necesare pentru detecţia, investigarea şi mitigarea riscurilor de securitate cibernetică.
    • Se recomandă analiza evenimentelor de securitate în soluţii de tip SIEM în vederea realizării unei corelări între evenimente pentru detecţia şi identificarea atacurilor cibernetice. O astfel de soluţie asigură scalabilitate, compatibilitate cu diverse tipuri de loguri, posibilitatea de a genera rapoarte.
    • Utilizaţi soluţii de securitate de tip WAF (Web Application Firewall) pentru protejarea aplicaţiilor WEB.
    • Se recomandă folosirea unei soluţii EDR (Endpoint Detection and Response) pentru a asigura un nivel de protecţie avansată, detecţie rapidă şi răspuns eficient la incidentele de securitate cibernetică la nivelul endpoint-urilor (staţii de lucru/servere).
    • Se recomandă segmentarea reţelelor în funcţie de necesităţi (restricţionaţi accesul către/din Internet) şi instituirea unor politici de acces de tip whitelist / blacklist pentru permiterea sau blocarea accesului la anumite resurse din Internet.
    • Se recomandă jurnalizarea şi verificarea tuturor autentificărilor cu/fără succes şi păstrarea lor pentru o anumită perioadă (ex. cel puţin 1 an). Fişierele de jurnalizare trebuie verificate periodic.

    #PHISHING Recomandări de Securitate Cibernetică

    • Nu accesaţi link-uri provenite din surse nesigure. Evitaţi accesarea link-urilor transmise prin mesaje SPAM sau de pe website-uri necunoscute.
    • Nu divulgaţi informaţii personale, în cazul în care vă sunt solicitate prin apel telefonic, mesaj text sau e-mail de la o sursă necunoscută. Verificaţi veridicitatea sursei de provenienţă a solicitării.
    • Nu deschideţi ataşamentele transmise printr-un mesaj e-mail necunoscut sau suspect şi verificaţi veridicitatea sursei de provenienţă a solicitării. Atacurile cibernetice de tip phishing sau spear phishing sunt special concepute pentru a induce în eroare utilizatorii cu scopul de a accesa ataşamentele sau link-urile trimise prin e-mail.
    • Se recomandă protejarea traficului email prin gestionarea şi filtrarea email-urilor transmise/primite, blocarea domeniilor raportate ca desfăşurând activităţi malware, blocarea încercărilor de phishing (analize realizate asupra link-urilor din mesaje, analiza expeditorului, verificarea conţinutului), blocarea ataşamentelor cu conţinut malware (identificarea macro­ urilor şi a executabilelor, verificarea extensiilor, analiza arhivelor), blocarea email-urilor spam.
    • Schimbaţi parolele utilizatorilor periodic (cel puţin o dată pe lună) respectând un nivel de complexitate ridicat (literă mare, literă mică, cifră, simbol, minim 12 caractere, etc.).
    • Se recomandă instruirea periodică a angajaţilor privind recunoaşterea şi raportarea atacurilor de tip phishing, inclusiv prin efectuarea unor teste de phishing în organizaţie.
    • Verificaţi dacă site-urile folosesc protocolul https:// şi dacă au un certificat SSL valid.
    • Asiguraţi-vă că antivirusul şi agentul de mail este actualizat la ultima versiune.
    • Se recomandă folosirea autentificării multi-factor.
    • Se recomandă folosirea instrumentelor de filtrare anti-phishing în e-mail şi browser.
    • Verificaţi permisiunile cerute de aplicaţii terţe care solicită acces la datele şi conturile dumneavoastră.
    • Se recomandă jurnalizarea şi verificarea tuturor autentificărilor cu/fără succes şi păstrarea lor pentru o anumită perioadă (ex. cel puţin 1 an). Fişierele de jurnalizare trebuie verificate periodic.

    #DoS/DdoS Recomandări de securitate cibernetică

    • Se recomandă implementarea unui sistem de monitorizare a traficului pentru a detecta activităţi neobişnuite sau trafic anormal.
    • Se recomandă configurarea şi actualizarea regulilor firewall pentru a bloca traficul maliţios.
    • Se recomandă utilizarea filtrelor anti-spoofing pentru a preveni atacatorii să falsifice adrese IP.
    • Se recomandă implementarea unor limite pentru numărul de conexiuni simultane de la o adresă IP.
    • Se recomandă limitarea dimensiunii pachetelor primite pentru a preveni atacurile cu trafic mare.
    •   Se recomandă folosirea soluţiilor de load-balancing pentru a distribui traficul către mai multe servere pentru evitarea supraîncărcării.
    • Se recomandă limitarea solicitărilor pe secundă de la un utilizator la nivelul aplicaţiilor.
    •  Se recomandă implementarea unor politici de restricţionare a traficului provenit din exteriorul ţării/alte ţări specifice.
    • Se recomandă actualizarea la zi a software-urilor şi sistemelor de operare şi aplicarea acestora cele mai recente patch-uri de securitate.
    •  Se recomandă folosirea unor echipamente de reţea, cum ar fi switch-uri şi routere, cu funcţionalităţi de protecţie împotriva atacurilor Dos/Ddos.
    • Se recomandă implementarea restricţiilor de bandă pentru a limita utilizarea excesivă a lăţimii de bandă.
    • Se recomandă jurnalizarea şi verificarea tuturor autentificărilor cu/îară succes şi păstrarea lor pentru o anumită perioadă (ex. cel puţin 1 an). Fişierele de jurnalizare trebuie verificate periodic.

    #RANSOMWARE Recomandări de securitate cibernetică

    • Se recomandă actualizarea la zi a software-urilor şi sistemelor de operare şi aplicarea celor mai recente patch-uri de securitate.
    • Se recomandă implementarea unei politici de backup a datelor şi stocarea copiilor de rezervă în mod offline (dispozitive de stocare izolate) sau într-o reţea izolată, fără acces la Internet, separată de reţeaua principală.
    • Se recomandă limitarea accesului utilizatorilor la aplicaţii, fişiere şi directoare conform necesităţilor.
    • Se recomandă instruirea personalului cu privire la pericolele de tip ransomware şi la modalităţile prin care aceştia pot evita să devină victime.
    • Se recomandă implementarea autentificării multi-factor pentru protejarea conturilor utilizatorilor.
    • Se recomandă restricţionarea accesului la site-uri web şi servicii necunoscute sau nesigure pentru evitarea infecţiei cu executabile maliţioase.
    • Se recomandă monitorizarea activităţii reţelei şi a sistemelor pentru detectarea activităţilor neobişnuite.
    • Se recomandă segmentarea reţelelor în funcţie de necesităţi (restricţionaţi accesul către/din Internet) şi instituirea unor politici de acces de tip whitelist / blacklist pentru permiterea sau blocarea accesului la anumite resurse din Internet.
    • Se recomandă utilizarea unor soluţii anti-ransomware pentru prevenirea, detectarea şi blocarea atacurilor ransomware.
    • Schimbaţi parolele utilizatorilor periodic (cel puţin o dată pe lună) respectând un nivel de complexitate ridicat (literă mare, literă mică, cifră, simbol, minim 12 caractere, etc.). Folosiţi un mecanism de autentificare two-factor, în cazul în care acesta este posibil.
    • Se recomandă izolarea sistemelor critice de restul reţelei pentru a reduce riscul răspândirii unui atac de tip ransomware.
    • Opriţi serviciile nefolosite pe toate staţiile/serverele şi eliminaţi sistemele nefolosite, neactualizate sau inactive din reţea deoarece acestea pot constitui o vulnerabilitate şi un punct de intrare pentru un posibil atacator.
    • Se recomandă jurnalizarea şi verificarea tuturor autentificărilor cu/fără succes şi păstrarea lor pentru o anumită perioadă (ex. cel puţin 1 an). Fişierele de jurnalizare trebuie verificate periodic.
    • Evitaţi folosirea de programe software de tip Remote Access ce folosesc protocolul RDP/SMB. În cazul în care este necesar accesul de la distanţă, recomandăm conectarea la reţea prin intermediul unei conexiuni VPN (autentificare prin certificat) şi sisteme specializate (de exemplu: jump box).
    • Se recomandă restricţionarea instalării şi rulării aplicaţiilor provenite din surse necunoscute.
    • Se recomandă testarea periodică a nivelului de securitate al reţelei şi sistemelor informatice cu ajutorul unui audit de securitate.

    #EMAIL Recomandări de Securitate Cibernetică

    • Se recomandă actualizarea sistemelor de operare şi a software-ului serverului de mail la cele mai recente versiuni.
    • Se recomandă aplicarea celor mai recente patch-uri de securitate asupra serverelor de mail.
    •  Schimbaţi parolele utilizatorilor periodic (cel puţin o dată pe lună) respectând un nivel de complexitate ridicat (literă mare, literă mică, cifră, simbol, minim 12 caractere, etc.). Folosiţi un mecanism de autentificare two-factor, în cazul în care acesta este posibil.
    • Se recomandă jurnalizarea şi verificarea tuturor autentificărilor cu/:f’ară succes şi păstrarea lor pentru o anumită perioadă (ex. cel puţin 1 an). Fişierele de jurnalizare trebuie verificate periodic.
    • Se recomandă utilizarea certificatelor SSL pentru a cripta conexiunile către serverul de mail.
    • Se recomandă monitorizarea în mod constant a activităţii serverului de mail pentru a detecta comportamente neobişnuite.
    • Se recomandă configurarea unui sistem de filtrare a e-mail-urilor pentru a bloca mesajele de tip phishing şi cele ce conţin fişiere malware.
    • Se recomandă restricţionarea accesului la serverul de mail doar pentru utilizatorii autorizaţi.
    • Se recomandă utilizarea unui software de protecţie antivirus şi antispam actualizat pentru serverul de mail.
    • Se recomandă izolarea serverului de mail de restul reţelei pentru a preveni mişcările laterale în reţea.
    • Se recomandă instalarea şi configurarea unui Firewall UTM (firewall care deţine tehnologii de securitate precum: antivirus, anti-spam, filtrare web, sisteme IPS – Intrusion Prevention System). Rolul acestuia este de a proteja infrastructura împotriva ameninţărilor web, email şi de reţea.
    • Se recomandă monitorizarea traficului de reţea către şi dinspre serverul de mail pentru a detecta eventualele atacuri cibernetice.
    • Se recomandă criptarea bazelor de date şi a fişierelor serverului de mail pentru a proteja datele sensibile.
    • Se recomandă efectuarea periodică a unui backup al bazelor de date şi stocarea acestuia într-un loc sigur şi izolat.
    • Se recomandă testarea periodică a nivelului de securitate al serverului de mail cu ajutorul unui audit de securitate.
    • Se recomandă folosirea protocoalelor de securizare a serverului de mail (SPF, DKIM, DMARC PGP, IMAPS, POPS, SMTPS etc) pentru securizarea canalului de transmisie/recepţie a mesajelor e­ mail, semnarea electronică sau criptarea conţinutului e-mail-urilor, validarea identităţii corespondenţilor, verificarea autenticităţii şi integrităţii mesajelor e-mail.

     #WEBSERVER Recomandări de Securitate Cibernetică

    • Se recomandă actualizarea sistemelor de operare şi a software-ului serverului de Web la cele mai recente versiuni;
    • Se recomandă aplicarea celor mai recente patch-uri de securitate asupra tuturor serverelor Web;
    • Se recomandă monitorizarea în mod constant a activităţii serverului Web pentru a detecta comportamente neobişnuite;
    • Se recomandă izolarea serverului de mail de restul reţelei pentru a preveni mişcările laterale în reţea;
    • Se recomandă utilizarea certificatelor SSL pentru a cripta conexiunile către serverul web;
    • Dezactivarea conturilor, cu rol de administrator, care nu sunt utilizate în mod uzual;
    • Sanitizarea tuturor parametrilor utilizaţi în cadrul funcţionalităţii aplicaţiei web;
    • Utilizarea protocolului HTTPS pentru accesarea website-ului;
    •  Implementarea unui echipament de tip Web Application Firewall (WAF), pentru identificarea şi blocarea atacurilor cibernetice specifice aplicaţiilor web;
    • Se recomandă instalarea şi configurarea unui Firewall UTM (firewall care deţine tehnologii de securitate precum: antivirus, anti-spam, filtrare web, sisteme IPS – Intrusion Prevention System).  Rolul acestuia este de a proteja infrastructura împotriva ameninţărilor web, email şi de reţea;
    • Se recomandă monitorizarea traficului de reţea către şi dinspre serverul de mail pentru a detecta eventualele atacuri cibernetice;
    • Instalarea actualizărilor de securitate pentru aplicaţii, servicii, module din aplicaţia Web;
    • Schimbaţi parolele utilizatorilor periodic (cel puţin o dată pe lună) respectând un nivel de complexitate ridicat (literă mare, literă mică, cifră, simbol, minim 12 caractere, etc.). Folosiţi un mecanism de autentificare two-factor, în cazul în care acesta este posibil.
    • Realizarea unor backup-uri offline pentru datele importante, deconectate de la reţea;
    • Instalarea şi utilizarea unor soluţii antivirus actualizate zilnic cu semnături malware;
    • Creşterea nivelului de conştientizare în rândul angajaţilor cu privire la riscurile şi ameninţările cibernetice, precum şi la necesitatea de implementare a unor politici de securitate;
    • Efectuarea unui audit de securitate cibernetică în vederea identificării vulnerabilităţilor existente la nivelul infrastructurii.
    • Se recomandă limitarea accesului din Internet la consolele de administrare ale aplicaţiilor web.

    Dacă toate acestea sunt prea complicate pentru dumneavoastră, apelați la un specialist…

    Catalin ANGHEL

  • Cel mai nou cip AI – Un Avans Remarcabil în Performanța Inteligenței Artificiale

    Cea mai rapidă tehnologie de procesare a AI, inspirată de funcționarea creierului uman

    Într-un pas major în evoluția tehnologiei, IBM a dezvăluit cipul NorthPole, o inovație ce promite să redefinească standardul performanței în domeniul inteligenței artificiale. Acest cip, inspirat de funcționarea complexă a creierului, se dovedește a fi de 22 de ori mai rapid la rularea algoritmilor de recunoaștere a imaginilor bazate pe inteligență artificială, comparativ cu orice alt cip comercial disponibil pe piață.

    Cipul NorthPole îmbină abilitățile sale de calcul cu blocuri de memorie asociate, revoluționând astfel modul în care operațiunile de recunoaștere a imaginilor sunt procesate. Acest avans tehnologic permite cipului să depășească limitările tradiționale ale arhitecturii von Neumann, o problemă care încetinește computerele moderne în așteptarea schimburilor de informații între unitățile de calcul și de memorie.

    Dezvoltarea cipului NorthPole a fost influențată de modul în care funcționează creierul uman, o continuare a proiectului IBM TrueNorth. Cu toate acestea, NorthPole aduce această tehnologie într-o arhitectură digitală compatibilă cu chipurile de siliciu utilizate în computerele contemporane.

    Echipa de cercetare IBM a demonstrat că acest nou cip poate rula algoritmi AI comuni de recunoaștere a imaginilor mai rapid și mai eficient decât orice alt cip comercial disponibil pe piață, inclusiv cele mai recente modele de la liderul pieței, NVIDIA. În plus, NorthPole se evidențiază și prin eficiența energetică de 25 de ori mai mare.

    Cu toate acestea, specializarea sa în procesarea AI vine la un cost. NorthPole nu este conceput pentru antrenarea AI și nu poate gestiona cu ușurință modele AI extrem de complexe. Cu toate acestea, echipa lui Modha are planuri de a demonstra cum mai multe cipuri NorthPole pot susține modele de limbaj de dimensiuni mai mari.

    Deși comercializarea prototipului cipului NorthPole este puțin probabilă în viitorul apropiat, reproiectările de genul acesta în arhitectura digitală vor juca un rol crucial în asigurarea unei funcționări eficiente a AI pe hardware-ul de calcul utilizat în vehiculele și aeronavele cu conducere autonomă.

    Voi cum vedeti viitorul AI?

    Catalin ANGHEL

  • Iată ce trebuie să faceţi ca să puteti trimite pe WhatsApp imagini HD

    Iată ce trebuie să faceţi ca să puteti trimite pe WhatsApp imagini HD

    Dacă erați nemulțumiți pentru calitatea pozelor transmise pe WhatsApp, de săptămâna aceasta s-a anunțat lansarea funcției HD Photos. Prin selectarea acesteia veți putea trimite imaginile la rezoluția lor reală, fără a mai fi procesate de aplicație. Sigur că veți putea trimite în continuare şi în formatul standard WhatsApp, însă important este că aveți de unde alege, aspect important în unele situații (spre exemplu când vreți să trimiteți o serie de fotografii familiei).

    Pentru a trimite imagini cu funcția HD Photos nu trebuie să faceți decât două lucruri:

    Selectați imaginea, iar în partea de sus a ecranului selectați iconița HD, apoi Selectați „Calitate HD” în câmpul nou apărut.

    Toate imaginile trimise vor rămâne în continuare criptate.

    Unul dintre cele mai mari dezavantaje ale serviciului de mesagerie WhatsApp de până acum a fost acela că nu îți permitea să transmiți imagini la măcar o rezoluție decentă. Acestea erau procesate automat astfel încât să fie trimise și descărcate rapid, însă era sacrificată calitatea lor.

    Aveți grijă că va crește și spațiul ocupat în telefon.

    NU uitați sa faceți backup la date voastre și să mai stergeți din când în când fișierele mari si voluminoase – mai ales filmele 4K.

    Articol recomandat de Catalin ANGHEL