Category: Stiri

Comunicat de presa 25 octombrie 2012

25 octombrie 2012

COMUNICAT DE PRESĂ

Am luat act cu profundă dezamăgire de hotărârea conducerii centrale a Alianței România Dreaptă de a schimba în al 12-lea ceas nominalizarea candidatului de pe Colegiul 8 pentru Camera Deputaților, în favoarea candidatului propus de PNȚCD Constanța, domnul Gheorghe Andrei.

Această regretabilă decizie a fost posibilă ca urmare a unor presiuni iraționale făcute timp de două săptămâni de către președintele PNȚCD Constanța, domnul Tudorel Chesoi, pe de o parte, și a slăbiciunilor ARD Romania, pe de altă parte.

Pentru opinia publică aș dori să fac precizarea că Partidului Noua Republică i-a fost alocat Colegiul 8 pentru Camera Deputaților din municipiul Constanța în urma unei negocieri care a fost purtată între toți partenerii Alianței inca de acum 25 de zile. Ulterior acestor negocieri, liderul PNȚCD Constanța, domnul Tudorel Chesoi, a început să facă presiuni asupra PDL Constanța și PDL Bucuresti, pentru a schimba această alocare, de parcă nominalizarea subsemnatului ar fi fost rodul unui schimb de tarabă între mai multe persoane fizice și nu al unei negocieri politice între mai multe partide.

Până astăzi am considerat că un parteneriat între partide, dublat de discuții și înțelegeri clare între președinții acestor partide, este deasupra oricăror orgolii, interese personale sau chiar financiare. Mi-am dat seama însă că onoarea este o floare rară în politică iar o parte a politicienilor stau prost la acest capitol. Poate nu sunt incă pregatiti pentru o schimbare din temelii a principiilor ce guverneaza astăzi politica.

Am intrat în această competiție electorală întrucât prin experiența mea profesională dublată cu vârsta, mi-am dorit să pot contribui în mod direct la profesionalizarea clasei politice românești și să aduc un suflu nou în spectrul politic local.

În acest context, Noua Republică nu va mai avea nici un candidat la aceste alegeri parlamentare în județul Constanța. Este însă din ce în ce mai evident că România are nevoie de o altă clasă politică, de alți oameni politici care să își respecte angajamentele stabilite atât între ei, cât mai ales în fața electoratului, și nu de oameni care își schimbă cuvântul în funcție de interese.

Urez succes în această campanie electorală tuturor candidaților ARD din județul Constanța, dar si candidatilor Noua Republica din țară, întrucât rațiunea opririi USL din marșul triumfal spre câștigarea acestor alegeri într-o manieră zdrobitoare este mai importantă decât nedreptatea al cărei subiect este astăzi Noua Republică din Constanța si candidatul ei.

Partidul Noua Republică Filiala Constanta

Președinte Cătălin Mihai Anghel

În ce lume trăim ?

Într-o lume care a scapat complet frâiele. Și acum merge haotic, brownian, fără țintă și obiective. Unde o vrea Domnul. Vrăjitorul a iesit din cutia magica si, se pare, nu mai poate fi oprit.

Joaca cu banii

Volumul derivativelor financiare a atins de 11 ori PIB-ul mondial. Bani care exista doar virtual, din joaca pe clapele computerelor.

Iata un exemplu simplificat, didactic. Banca A are 1000$, din care imprumuta banca B cu 900, care imprumuta banca C cu 800 si tot asa. Cu dobanzi si tot tacamul. Cand ii intrebi cati bani au, iti raspund 1000+900+800+…. plus dobanzi. O bogatie care exista doar in memoria computerelor, nu are corespondent in bunuri si servicii aflate pe piete. Sunt bunuri financiare, importante si ele, dar s-a sarit de mult calul, n-a existat o legislatie si un control al acestor bunuri si servicii. Si acum tremuram.

In realitate lucrurile sunt mult mai sofisticate si mai greu de explicat, dar pentru uzul necunoscatorilor cam asa stau lucrurile.

Avem de 11 ori mai multe „resurse” financiare comparativ cu volumul bunurilor si serviciilor reale. Ne amagim ca suntem de 11 ori mai bogati decat suntem in realitate. Dorim sa traim de 11 ori mai bine decat am merita. Sa cheltuim de 11 ori mai mult decat muncim. Discrepanta dintre dorinte si putinte se vede in piete si burse. Care tremura ca frunza.

Criza datoriilor suverane

Profitand de acest volum urias de resurse ireale si de coniventa dintre bancheri si politicieni, unele state s-au imprumutat peste masura, peste posibilitatile de a restitui candva banii. Cu banii imprumutati politicienii si-au mituit alegatorii si au castigat alegerile, iar bancherii au primit dreptul sa se adape din bugetele de stat. La discretie. Ce-a iesit vedem in Grecia. Care, in plus, a mintit ascunzand deficitele, sa se poata imprumuta mult si bine.

Mult si bine nu inseamna la infinit. Candva, buba avea sa se sparga. Si s-a spart acum. A aflat toata lumea ca Grecia are de returnat 5-600 de miliarde de euro, o suma pe care nici in vise n-o poate returna. Dar 14 salarii si 14 pensii, si venituri lunare duble sau triple, comparativ cu alte tari, au fost bune. Grecii au trait mult peste ce le permitea plapuma proprie, fara sa-si dea seama. Si acum dau din colt in colt, traiesc pe perfuziile UE, pentru ca sunt in zona euro si bancile germane, franceze, italiene au expuneri mari pe Grecia. O plecare a Greciei din dispozitivul euro ar afecta extrem de multe jocuri financiare.

Si totusi, fiind in moarte clinica economica, cat mai poate trai doar pe aparate? Mai ales ca grecii nu dau semne ca au inteles ce li se intampla, sa-si plateasca impozitele, sa treaca la treaba si la o viata mai cumpatata.

Statele Unite aveau vara trecuta 14.500 miliarde dolari datorie, cand Congresul a votat depasirea ei. Or fi ajuns la 20.000 miliarde datorie? Posibil. Japonia are „doar” 11.000 miliarde dolari datorie, dar grosul reprezinta bani luati de la propria populatie, care la o adica mai renunta la ei. Italia are datoria cea mai mare din Europa, 1795 miliarde euro. La nivelul UE suma tuturor datoriilor se ridica „doar” la 8600 miliarde euro.

Si ce daca, vor zice unii. Mergem inainte. Nu este chiar asa. Ca daca ar fi, n-ar mai tremura bursele si pietele la fiecare anunt mai important, nu s-ar intruni mai marii lumii de cateva ori pe semestru, in cautare de solutii. Pe care nu le gasesc.

In trecut astfel de dezechilibre grave se rezolvau prin razboaie. Care stergeau totul cu „buretele”, mai dispareau cateva milioane de locuitori, se reseta situatia economica si se pleca de le zero, pana cand alte dezechilibre grave provocau un alt razboi.

Aceasta „rezolvare” nu mai exista acum, eventuale conflicte armate ar fi atat de distrugatoare, in contextul noilor tehnologii, incat sunt scoase din ecuatie.

Cu ce le inlocuim? Iata marea intrebare, cel care gaseste raspunsul merita trei premii Nobel, inclusiv cel pentru pace. Caritasul gigantic sta sa crape, ceasul ticaie, nu mai este mult pana la prima bubuitura.

Tiparirea de bani

Pana una alta Statele Unite si BCE au gasit „solutia”: tiparesc moneda. Si nu cu masura, ci cu vagoanele. Cat o functiona, nimeni nu pare sa stie. Ca nu este solutia care ar trebui este la mintea cocosului. Daca ar fi posibil, toata lumea ar sta acasa si ar primi lunar, de la banca centrala, un plic cu bani. Cu care n-ar avea ce cumpara, ca nimeni n-ar mai munci. Am trai fericiti, numarand bani si cu burta goala. Pana cand? Iarasi nimeni nu pare sa stie, in ciuda faptului ca se ocupa de problema capete luminate, unele incununate cu Nobel.

Unde este Romania?

In mijlocul furtunii economice, unde sa fie. Din fericire cheia de la tiparnita de bani este la Mugur Isarescu, a ascuns-o bine ca nici el nu mai stie unde a pus-o. Dar rezerva valutara si tiparnita asta le stau in gat celor de la USL, care ar vrea sa porneasca dezmatul si festinul, acum cat vor sa castige alegerile. Dupa care potopul. Daca reusesc sa fure cateva miliarde de euro, sa dispara cu ele in insule exotice, asta e. Sa fie primit.

UE ameninta cu taierea totala a fondurilor structurale, nerambursabile, in care caz iesim din tinta de deficit convenita cu troica FMI-UE-BM, in care caz cei trei s-ar putea supara si denunta acordul cu Romania, in care caz CDS-ul si costurile imprumuturilor Romaniei ar urca in stratosfera, in care caz… Ii las pe cititori sa completeze urmarile.

Ca amarastenii ramasi acasa, fara chiloti si mancare, se pun pe injuraturi si blesteme, nu mai conteaza. Fraierii au votat, acum platesc prostia.

Guvernarea Boc-Basescu, cu toate reprosurile ce i se pot aduce, a inteles si a actionat in directia cumpatarii si prudentei, inclusiv prin limitarea veniturilor din surse inexistente. Exista opinii ca Romania ar putea hrani acum, din ce produce, maximum sase milioane de persoane. Restul? Din imprumuturi. Pana cand? Nu se stie.

Un tablou sumbru, dar real. Solutiile? Daca nu le gasesc capetele luminate ale lumii, cum sa le gasesc eu. Probabil, in comentariile lor, cititorii mei se vor dovedi mai inventivi la capitolul solutii.

Le multumesc anticipat și le astept cu curiozitate.

Articol scris Stefan Vlaston, candidat ARD din partea Noua Republică
Mai e cineva AICI ?

Nu mai sunt bani

Nu mai sunt bani.

Asta pare să fie explicația multora din evenimentele care țin titlurile din toată media.
Să vedem:
1. Statul nu mai are bani. Declarație Ponta nu sunt bani, nu sunt bani pentru școli, nu sunt bani pentru investițiile din infrastructura, nu sunt bani de salarii, nu sunt bani în spitale, nu sunt bani pentru primării Etc
2. Populația nu mai are bani. Sărăcia și foamea pun stăpânire pe România. O simte 90% din populația țării. Cumpărăm produse mai puține și de mai proasta calitate.
3. Firmele nu mai au bani. Oltchim nu primește oferte, si când primește nu mai vin banii… Firmele mici au dat faliment sau trag să moară
4. Bursele nu mai au bani. Cazul Sima este dovada că nici bursele nu se simt bine fără bani, nici investitorii nu mai au motive să caute bursa ca sursa de prosperitate.
5. Media nu mai are bani. Cazul Nicoleta Luciu. Lipsa de bani a condus la tabloidizarea TV, a presei scrise, si chiar Internetului. Orice știre are in spate interese economice, manipularea opiniei publice, dispărând ideea că presa are rol de informare. Vezi cazul Antena3 mult prea partizană, sau OTV din TV iar prin presa scrisă majoritatea ziarelor sunt poziționate ca partizane și neechidistante.

De ce nu mai sunt bani ?
1. La stat: Incompetență la toate nivelurile de reprezentare ale statului, nemuncă la nivelul administrației guvernamentale, parlamentului și prin extindere și spre zonele unde încă se mai muncea dar munca nu este răsplatită corect, furt la toate nivelurile, lipsă de viziune la nivelul cel mai înalt nivel de reprezentare, neadaptare la nevoile publice actuale, cheltuielile bugetare dezastruoase, achiziții publice umflate si fără prioritizare, lipsă de proiecte majore cu impact pozitiv în societate, lipsă meritocratie și lidership, nepăsare la nivel guvernamental.
2. Sărăcia populației este rezultatul politicilor dezastruoase de 20 ani de guvernare haotică, lipsită de coerență și viziune, de lăcomia celor ce dau salarii sau sunt la butoane, de lipsa de informare privind antreprenoriatul, de furtul banilor publici, de faptul ca șmecheria este noua modă în ceea ce privește munca, de lipsa de investiții, de tendința de polarizarea socială.
3. Firmele românesti nu au bani din cauza creșterii necontrolate a taxelor. Din cauza unei lipse a concurentei reale care să stimuleze creativitatea si adaptarea la piață. Politicul a stricat si economicul. La stat se cumpără produse scumpe. La privat nu se poate dezvolta o firmă fiindcă nu exista o masă critică de clienti din pătura mijlocie. Cui să vinzi ? Pentru străini nu s-au făcut facilitățile pentru investiție, serviciile bune costă, si uite așa …
4. Lipsa unei legături Intre munca si bani a făcut ca speculatorii să fie cei care fac regulile pe piața bursieră. Nu mai exista firme profitabile, exista doar zvonuri economice generatoare de profit. Spirala prețului acțiunii face ca la un moment dat cineva să plătească, rămânând fără bani.
Nu mai exista corelație între prețul acțiunii și potentialul firmei pe piața din cauza posibilității manipularii prețului conform intereselor punctuale.
5. Informația înseamnă bani. Faptul că in presă nu se mai propagă Informația, ci manipularea a făcut ca să existe o lupta pentru audiență și o distorsionare a valorilor. Cazul Nicoleta Luciu este dovada ca toată presa se îndreaptă în zona bătaie pe rating si nu pe calitatea informației. Aici ar fi de spus câte ceva si despre partizanatul si polarizarea presei. Sunt rare zonele încă neclasificate ca fiind partizane. In media încă mai sunt bani, dar calitatea Informatiei scăzute este dovada ca si aici se va rămâne in curând fără bugete. Doar faptul că azi, dacă nu ai notorietate nu contezi este încă o explicație de ce media este încă pe val. Media este deocamdată noua monedă.

Ce este de făcut ?
Aceasta ar trebui sa fie subiectul agendei publice.
Redefinirea tuturor principiilor care stau la baza economiei, educației, politicii și a însăși filizofiei de viață. Alte propuneri ?

Catalin Mihai ANGHEL

Colegiul 8 Constanța. Hai să Facem cunoștiință !

Iată lista completă cu străzile din Colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor.

Dacă vă regăsiți aici cu domiciliul sunteți norocoșii câștigători ai unui candidat proaspăt în zona politică. Am ceva experiență însă în zona de proiecte, educatională, IT, negociere, comunicare, marketing, management etc.
Revolta m-a făcut să fac pasul în politică. Nu am notorietatea politicienilor hârşiţi, cu discursuri atât de uzate încât nu le mai cred nici ei. Vin sincer şi deschis cu suflul celui care nu crede atât în populismul promisiunilor, cât cu speranţa de a fi reprezentantul constănţenilor care şi-au pierdut orice speranţă în clasa politică. Se vede cu ochiul liber că România este într-o situaţie dezastruoasă şi că reprezentanţii partidelor de până acum nu au trecut testul de comunicare bidirecţională cu oamenii. Intenţionez să candidez pentru că sunt un om responsabil căruia îi pasă de ce se întâmplă cu ţara lui, îi pasă de viitorul copiilor lui.
România merită o guvernare mai bună. Iar guvernul este numit de către Parlament. Din Parlament trebuie începută lupta pentru calitate. Atât a oamenilor, cât şi a legilor. Simplitate şi uşurinţă în aplicare a legilor. Adaptare la realităţile economice şi transparenţă în cheltuielile publice. Coordonare suplă prin oameni competenţi şi eficienţi. Este nevoie de profesionişti în domeniile lor, de oameni de caracter şi cărora le pasă de comunitatea lor, de ţara lor. Sunt conştient de misiunea imposibilă în condiţiile actuale politice, dar îmi plac provocările şi sper să am ajutoare în cei ce se regăsesc în ideile mele. Mi-aş dori să influenţez legi care să-i determine pe români să nu mai plece din ţara lor. Să-i facă pe români să fie mândri că au aceleaşi drepturi precum europenii. Sper cu tărie că în România nu vor mai exista impostori în funcţii înalte, de stat si administraţie. Suntem în situaţia în care omul politic trebuie să salveze ţara şi nu mai avem timp de pierdut pentru judecarea predecesorilor noştri. Ne trebuie legi ferme şi exacte pentru a eradica nepotismul, corupţia şi de a ridica nivelul de trai mai aproape de cel european.
Caut oameni care să se implice alături de mine. Efortul meu este o picătură într-un ocean de anormalitate. Dar fără luptă pentru ideile tale, ținând cont si de părerile altora NU construim viitorul copiilor noștri. Pe termen lung probabil…
Sunt deschis la propuneri în zona de comunicare pentru a fi mai facilă, mai directă cu cei implicați in aceasta zonă, dar mă interesează părerea tuturor pe temele discutate.
Dacă știți cineva din zonă aș fi recunoscator dacă ați face cunoscut demersul meu.
Mă găsiți și pe Facebook sau Twitter

Să revenim la străzile arondate Colegului 8:

Prl. 8 Martie – în întregime

Str. 8 Martie – în întregime

Str. Agricultori – în întregime

Ale. Albatrosului nr. de la 1 la 17 şi de la 2 la 12 cu blocurile AV21B, G10, AV23, AV24, G3B, G3A, G2, Bl. 3, G3, C3, D şi cămine nefamilişti bloc IMN

Str. Albinelor – în întregime

Str. Alexandru Bogza – în întregime

Str. Aluniş – în întregime

Str. Amzacea – în întregime

Int. Apusului – în întregime

Str. Arcului nr. 2 cu blocul C3

Str. Arcului nr. 1 blocul D

Str. Arcului nr. de la 3 la 7 şi de la 4 la 12 cu blocurile F7, F8, F4, A7, F1, E3, C4, A8

Str. Arcului nr. de la 9 la 11 şi de la 14 la 22 cu blocurile F5, F6, F2, F3, C5, A9, I

Bld. Aurel Vlaicu nr. 1 cu blocul D1

Bld. Aurel Vlaicu nr. de la 3 la 17 cu blocurile D2, C1, C2, C3, C4, C5, C6 şi nr. de la 2 la 28

Bld. Aurel Vlaicu nr. de la 37 la 107 cu blocurile AV2, AV3, AV4, I2, I3, I4, PC1, PC2, PC3, B8

Bld. Aurel Vlaicu nr. 92 Bloc AV21

Bld. Aurel Vlaicu nr. de la 102 la 130

Str. Baba Novac nr. de la 1 la 49 şi de la 2 la 48 fără blocuri

Str. Baba Novac nr. de la 51 la 197 şi de la 50 la 126

Str. Baba Novac nr. 167, cu blocurile B, A, 75, 60, Energia

Str. Barbu Ştefănescu Delavrancea nr. 53, cu blocul 24

Std. Basarab – în întregime

Str. Bărăgan – în întregime

Str. Belşugului – în întregime

Ale. Berzei nr. de la 5 la 11 şi de la 2 la 6 cu blocurile K1, K2, K3, K4, S, S1, H2

Str. Biruinţei nr. de la 125 la 131 şi de la 126 la 134

Str. Biruinţei nr. de la 1 la 123 şi de la 2 la 124 Bis

Str. Bravilor nr. de la 4 la 10 cu blocurile H1, T1, T2, T3

Str. Bucureşti nr. de la 19 la 27 şi de la 22 la 32

Str. Bucuriei – în întregime

Int. Căliman – în întregime

Str. Căliman în întregime

Ale. Cella Delavrancea – în întregime

Str. Celulozei – în întregime

Ale. Cerbului – în întregime

Str. Cercetaş Alexandru Buzatu – în întregime

Str. Cercetaş Ion Crăcană – în întregime

Str. Cetăţii în întregime

Ale. Cetinei în întregime

Str. Cibinului – în întregime

Str. Cincinat Pavelescu – în întregime

Str. Cireşilor – în întregime

Str. Clopoţeilor – în întregime

Ale. Colindelor – în întregime

Str. Constantin Bobescu – în întregime

Str. Constantin Brâncuşi nr. de la 57 la 63 şi de la 58 la 62 cu blocurile 2, 2A, 4, 6, 8, 10, 12

Str. Constantin Brâncuşi nr. de la 1 la 55 şi de la 2 la 56

Str. Constantin Hurmuzache – în întregime, inclusiv blocurile IV25, IV26

Str. Contraamiral Nicolae Negru – în întregime

Str. Corbului nr. de la 4 la 8 cu blocurile H5, H4, H3

Str. Corbului nr. 18 cu bloc L1

Str. Corbului nr. 5 blocul L3

Str. Corbului nr. de la 1 la 7 cu blocul R, J1

Str. Costache Negruzzi – în întregime

Str. Crinului – în întregime

Str. Cumpenei – în întregime

Str. Cutezătorii nr. 18 cu blocul IV29 (fosta Cutezătorilor)

Str. Cutezătorii nr. de la 1 la 11 cu blocurile S, T, A, D, F1, F2 (fosta Cutezătorilor)

Str. Cutezătorii nr. de la 8 la 16 cu blocurile IV10, IV20, IV18, IV19 şi nr. 13 cu blocul IV30 (fosta Cutezătorilor)

Str. Cutezătorii nr. de la 2 la 6 cu blocurile IV2, IV1, IV6 (fosta Cutezătorilor)

Str. Democraţiei nr. de la 1 la 115 şi de la 2 la 114

Str. Despot Vodă – în întregime

Str. Dezrobirii nr. de la 110 la 118 cu blocurile IS5, IS6, IS7, IS8

Str. Dezrobirii nr. 108 cu blocul IS9

Str. Dezrobirii nr. de la 141 la 149 cu blocurile IV21, IV22, IV23, ID5, ID6 şi nr. 106 cu blocul IS10

Str. Dezrobirii nr. de la 133 la 139 cu blocurile IV7, IV11, IV12, IV13 şi nr. de la 98 la 102 cu blocurile DR4, DR5, DR6, DR7, DR8, DR9, DR14

Str. Dezrobirii nr. 131 cu blocul IV3

Str. Dezrobirii nr. de la 1 la 129 şi de la 2 la 104 cu blocurile DR22, DR21, DR20, DR12, DR13

Str. Dimitrie Anghel – în întregime; (fosta Poet Dimitrie Anghel)

Str. Dinu Lipatti – în întregime

Str. Dionisie cel Mic nr. de la 1 la 47 şi de la 2 la 50

Str. Dionisie cel Mic nr. de la 49 la 53 şi de la 52 la 58 cu Blocurile 14, 16, 18, 20, 22, 26, 28

Str. Dorna – în întregime

Str. Dorului – în întregime

Str. Dreptăţii nr. de la 1 la 3 cu blocurile O şi Q

Str. Dreptăţii nr. de la 5 la 7 cu blocurile R, S

Str. Dreptăţii nr. de la 2 la 52

Str. Dumitru Kiriac – în întregime

Str. Dumitru Marinescu nr. de la 1 la 11 şi de la 2 la 28 (fosta Marinescu Dumitru)

Str. Dumitru Marinescu nr. de la 13 la 17 cu blocurile IV48, IV47, IV44A, O, M, L2 (fosta Marinescu Dumitru)

Prl. Eduard Caudella – în întregime

Str. Eduard Caudella – în întregime

Str. Egalităţii nr. de la 11 la 21 şi de la 16 la 24

Str. Egalităţii nr. de la 1 la 9 şi de la 2 la 14

Ale. Egretei nr. de la 3 la 19, cu blocurile şi căminele

Str. Eliberării nr. de la 29 la 43 cu blocurile IV24, IV28, AE1, AE2, AE3, AE4, AE5A, AE5B, AE6, AE7

Str. Eliberării nr. de la 1 la 15 şi de la 2 la 12 cu blocurile IV43, IV42, IV41, IV40, IV39, IV38, IV37, IV36, IV35, IV45, IV46, IV44B, L1, H1, I

Str. Eliberării nr. de la 1 la 5 cu blocurile F3, E, G

Str. Eliberării nr. de la 17 la 23 şi de la 22 la 34 cu blocurile IV34, IV32, IV31, IV33, IV16, IV17, IV15, IV14, DR12, DR13, IV18, IV30, DE22

Str. Emanoil Sava – în întregime

Str. Emil Gîrleanu – în întregime

Str. Emil Racoviţă – în întregime

Int. Energiei – în întregime

Str. Feldioarei – în întregime

Bld. Ferdinand nr. de la 106 la 118 cu blocurile B, R1, R2, R3, R4, R5, MTTC

Str. Filaret Barbu – în întregime

Str. Florilor – în întregime

Str. Frunzelor nr. de Constanta la 1 la 149 şi de la 2 la 152A

Str. Frunzelor nr. de la 151 la 183 şi de la 154 la 176

Str. Fulgerului nr. de la 69 la 99 şi de la 60 la 76 cu blocurile MFA1, MFA2

Str. Fulgerului nr. de la 1 la 67 şi de la 2 la 58

Int. Gheorghe Rusovici – în întregime

Str. Gheorghe Sion – în întregime (fosta Poet Gheorghe Sion)

Str. Gladiolei – în întregime

Str. Haricleea Darclee – în întregime

Int. Histria – în întregime

Str. Horia Grigorescu – în întregime

Bld. I.C. Brătianu nr. de la 17 la 41 şi de la 8 la 46 (fosta Şos. Ion C. Brătianu)

Bld. I.C. Brătianu nr. de la 80 la 94 cu blocurile SR6, SR7, SR8, SR9, SR10, SR11, SR9A, SR9B, SR8A, SR8B (fosta Şos. Ion C. Brătianu)

Bld. I.C. Brătianu nr. de la 64 la 66 cu blocurile B1, A1 (fosta Şos. Ion C. Brătianu)

Bld. I.C. Brătianu nr. de la 58 la 62 cu blocurile A2, A3, B2 (fosta Şos. Ion C. Brătianu)

Bld. I.C. Brătianu nr. de la 48 la 56 cu blocurile B5, A5, B4, A4, B3 (fosta Şos. Ion C. Brătianu)

Şos. Industrială – în întregime (fosta Str.)

Str. Ion Casian – în întregime

Str. Ion Corvin – în întregime

Str. Ion Ionescu de la Brad în întregime

Str. Ion Luca Caragiale nr. 2 la 8 cu blocurile P2, P1, L2, L1

Str. Ion Luca Caragiale nr. de la 47 la 49 şi nr. 14 cu blocurile I1, I2, I3

Str. Ion Luca Caragiale nr. de la 65 la 105 şi de la 12 la 138

Str. Ion Luca Caragiale nr. de la 47 la 63 cu blocurile D1, D2, D3, G1, G2, N1, M1, G, EM

Str. Ion Neniţescu – în întregime

Str. Ion Popovici Bănăţeanu – în întregime

Prl. Ion Roată – în întregime (fosta Moş Ion Roată)

Str. Ion Roată – în întregime (fosta Moş Ion Roată)

Str. Iosif Ivanovici – în întregime

Ale. Iosif Sava – în întregime

Str. Izvorului nr. de la 41 la 115 şi de la 45 la 152, cu blocul DR32

Str. Izvorului nr. de la 1 la 39 şi de la 2 la 40A

Str. Înfrăţirii – în întregime

Str. Justiţiei – în întregime

Int. Labirint – în întregime

Str. Labirint nr. de la 37 la 51A şi de la 40 la 52A

Str. Labirint nr. de la 1 la 35C şi de la 2 la 38 Inclusiv blocul L1

Prl. Liliacului nr. 2 cu bloc G5

Prl. Liliacului nr. de la 4 la 8 şi 3 cu blocurile C1, G8, F9, G3

Prl. Liliacului nr. 14 cu blocul A4 şi nr. 16 cu blocul F6

Str. Livezilor – în întregime

Str. Locomotivei – în întregime

Int. Lt. Gheorghe Haneş – în întregime

Str. Luptători – în întregime

Ale. Madrigalului – în întregime

Prl. Margaretei – în întregime

Str. Margaretei – în întregime

Str. Măceşului – în întregime

Str. Medeea – în întregime

Str. Merişor nr. de la 111 la 127 şi de la 116 la 138A

Str. Merişor nr. de la 1 la 109 şi de la 2 la 114

Str. Mihail Jora – în întregime

Str. Narciselor nr. de la 1 la 3 cu blocurile A2, A3 (fosta Ale.)

Str. Nucilor – în întregime

Str. Oborului nr. de la 45 la 63A

Str. Oborului nr. de la 1 la 13 şi de la 8 la 20A

Str. Orizontului – în întregime

Str. Ostrov – în întregime

Int. Parâng – cu bloc N1, M1

Str. Petre Poni – în întregime (fosta Petru Poni)

Ale. Pinului în întregime

Ale. Poet Alexandru Gherghel – cu blocurile DE14, DE15, DE16, DE17, DE18, DE19, DE20, DE21, DR10, DR11

Str. Poet Andrei Mureşanu – în întregime

Str. Pompiliu Eliade – în întregime

Str. Portiţei – în întregime

Str. Prieteniei nr. 8 cu blocul N (fosta Ale.)

Str. Prieteniei nr. de la 2 la 6 cu blocul H1, H2, Q; (fosta Ale.)

Str. Prieteniei nr. de la 1 la 9 cu blocurile G, U, B, P, R (fosta Ale.)

Str. Progresului nr. 8 cu bloc G6

Str. Progresului nr. de la 1 la 5 şi de la 2 la 4 cu blocurile N1, N2, M1, G2, H1

Str. Progresului nr. 10 cu blocul G7

Str. Progresului nr. de la 9 la 13 cu blocurile M2, M3, G4

Str. Rapsodiei – în întregime

Int. Răsuri – în întregime

Str. Răsuri nr. de la 61 la 69 şi de la 102 la 120

Str. Răsuri nr. de la 1 la 59B şi de la 2 la 100

Str. Răzoare – în întregime

Str. Rîndunelelor – în întregime

Str. Rodica nr. de la 49 la 85 şi de la 42 la 86

Str. Samuel Micu Klein – în întregime

Ale. Saturn – în întregime

Str. Serelor în întregime

Str. Sergiu Celibidache – în întregime

Str. Sg. Nicolae Grindeanu nr. de la 1 la 39 şi de la 2 la 64, cu blocurile G1, L1, L2, L3, E5, E6

Str. Sg. Nicolae Grindeanu nr. de la 41 la 49 şi nr. 66, cu blocurile M4, M4A, M5, M6, E1, E7, A1

Str. Sg. Nicolae Grindeanu nr. de la 51 la 55 şi de la 68 la 72 cu blocurile E2, E4, M7, E8, C2, A6

Int. Slt. Chiose Sandu – în întregime

Str. Slt. Eugen Tautu – în întregime (fosta Slt. Eugeniu Tanţa)

Str. Slt. Gheorghe N. Dumitrescu – în întregime

Str. Slt. Temelie Anghelescu – în întregime

Str. Slt. Titus Budac – în întregime (fosta Int. Lt. Titus Budac)

Int. Slt. Vasile Bogdan – în întregime

Str. Slt. Vasile Bogdan – în întregime

Ale. Solidarităţii nr. de la 1 la 5 cu blocurile L2, K1, K2

Ale. Solidarităţii nr. 4 cu bloc N

Ale. Solidarităţii nr. de la 7 la 9 cu blocurile B, C, nr. 6 cu blocul P şi nr. 2 cu blocul M

Ale. Solidarităţii nr. de la 11 la 17 cu blocurile IV9, IV8, IV10, A

Ale. Solidarităţii nr. de la 10 la 12 cu blocurile IV4, IV5

Str. Soveja nr. de la 83 la 99 şi de la 112 la 124 cu blocurile DR23, DR24, DR25, DR26, DR27, DR28, DR29, DR30, DR31, DR32, DR33, DR34, DR35, DR36, DR38, DR25B

Str. Spătarul Nicolae Milescu nr. de la 49 la 51 şi de la 46 la 50 cu blocurile PN8, PN9, PN10, PN11, NM1

Str. Spătarul Nicolae Milescu nr. de la 53 la 57 şi de la 52 la 56 cu blocurile PN1, PN2, PN3, PN4, PN5, PN6, PN7A, PN7B

Str. Spătarul Nicolae Milescu nr. de la 1 la 47 şi de la 2 la 36 a

Str. Spiru Haret – în întregime

Str. Steagului nr. de la 45 la 101 şi de la 42 la 116

Str. Steagului nr. de la 1 la 43 şi de la 2 la 40

Str. Străjerului – în întregime

Str. Şoseaua din Vii în întregime

Str. Ştefan Octavian Iosif – în întregime

Str. Theodor Burada nr. de la 19 la 53 şi de la 10A la 60

Str. Theodor Burada nr. de la 1 la 17 şi de la 2 la 10

Str. Tiberiu Brediceanu – în întregime

Str. Titus Cergau – în întregime

Ale. Topolog nr. de la 14 la 18 cu blocurile E2, E3, E4

Ale. Topolog nr. de la 17 la 25 şi de la 20 la 26 cu blocurile E6, E1, C1, F1, F2, F3, F4, F5, F6

Ale. Topolog nr. de la 13 la 15 şi de la 2 la 12 cu blocurile C2, E7, E5, J2, H6, H7, H8, H9

Ale. Topolog nr. de la 1 la 11 cu blocurile E9, F9, C3, E8, F8, F7

Str. Trandafirului nr. de la 45D la 45F şi de la 40 la 46

Str. Trandafirului nr. de la 3 la 45E şi de la 2 la 38 inclusiv blocul LV5

Str. Valul lui Traian – în întregime

Ale. Vânători – în întregime (fosta Str. Vânători)

Str. Vârful cu Dor nr. de la 1 la 5 cu blocurile AV5, V2A, V2B, V3A, V3B

Str. Venus – în întregime (fosta Ale.)

Str. Vulturului – în întregime

Str. Zeno Vancea – în întregime

Bolnavii internaţi la Spitalul de boli infecţioase Constanţa.

Revolta m-a făcut să fac pasul în politică

Cătălin Anghel, preşedintele Filialei Constanţa a Partidului Noua Republică, a acordat un interviu pentru Replica de Constanta în care a vorbit, printre altele, despre proiectele urgente pentru Constanta şi modul în care consideră că va funcţiona Alianţa România Dreaptă la Constanţa.

Reporter: De ce vreţi un loc în Parlamentul României?
Cătălin Anghel: Revolta m-a făcut să fac pasul în politică. Nu am notorietatea politicienilor hârşiţi, cu discursuri atât de uzate încât nu le mai cred nici ei. Vin sincer şi deschis cu suflul celui care nu crede atât în populismul promisiunilor, cât cu speranţa de a fi reprezentantul constănţenilor care şi-au pierdut orice speranţă în clasa politică. Se vede cu ochiul liber că România este într-o situaţie dezastruoasă şi că reprezentanţii partidelor de până acum nu au trecut testul de comunicare bidirecţională cu oamenii. Intenţionez să candidez pentru că sunt un om responsabil căruia îi pasă de ce se întâmplă cu ţara lui, îi pasă de viitorul copiilor lui.
România merită o guvernare mai bună. Iar guvernul este numit de către Parlament. Din Parlament trebuie începută lupta pentru calitate. Atât a oamenilor, cât şi a legilor. Simplitate şi uşurinţă în aplicare a legilor. Adaptare la realităţile economice şi transparenţă în cheltuielile publice. Coordonare suplă prin oameni competenţi şi eficienţi. Este nevoie de profesionişti în domeniile lor, de oameni de caracter şi cărora le pasă de comunitatea lor, de ţara lor. Sunt conştient de misiunea imposibilă în condiţiile actuale politice, dar îmi plac provocările şi sper să am ajutoare în cei ce se regăsesc în ideile mele. Mi-aş dori să influenţez legi care să-i determine pe români să nu mai plece din ţara lor. Să-i facă pe români să fie mândri că au aceleaşi drepturi precum europenii. Sper cu tărie că în România nu vor mai exista impostori în funcţii înalte, de stat si administraţie. Suntem în situaţia în care omul politic trebuie să salveze ţara şi nu mai avem timp de pierdut pentru judecarea predecesorilor noştri. Ne trebuie legi ferme şi exacte pentru a eradica nepotismul, corupţia şi de a ridica nivelul de trai mai aproape de cel european.

Reporter: Cu ce proiecte şi idei porniţi la drum, care credeţi că sunt cele mai grave probleme ale judeţului Constanţa în acest moment?
Catalin Anghel: Venind din sectorul privat sunt animat de gândul eficienţei administrative, de o dorinţă de comunicare cu oamenii, de înţelegere a nevoilor şi a problemelor actuale şi de a rezolva o parte din ele de-a lungul timpului, în ordinea priorităţilor şi a posibilităţilor. Este cunoscut faptul ca un lider bun atrage şi bunăstarea comunităţii. Constanţa, ca regiune, are mult potenţial de dezvoltare nefructificat. Sunt adeptul investiţiilor locale sau străine în greenfield-uri – care să genereze locuri de muncă bine plătite. Judeţul Constanţa are puţine investiţii în mici făbricuţe, depozite sau hale industriale care să producă direct sau pentru marii jucători economici produse de calitate la preţuri decente – aşa cum sunt destule în vestul ţării sau afară. Aceste investiţii nu vin decât acolo unde autorităţile locale le pasă de oameni şi creează premizele de infrastructură şi facilităţile oferite sunt atractive. Nu comisionul de succes la tranzacţiile imobiliare din zonele de dezvoltare industrială… Dezvoltarea Portului Constanţa este o prioritate naţională, iar noi mutăm serviciile profitabile în capitală, dezvoltarea portului Tomis a fost încetinită de contracte nu tocmai benefice pentru investitorii adevaraţi, Oraşul vechi (din zona Peninsulară) a fost abandonat şi lăsat in paragină deşi în toată lumea este de maxim interes şi un potenţial de dezvoltare uriaş. Avem cetăţi care trebuie redate unui circuit turistic, avem obiective despre care nici copiii noştri nu cunosc prea multe, avem mult prea multe tezaure să asistăm neputincioşi cum se deteriorează. Lipsa de transparenţă a cheltuirii banului public şi lipsa de concurenţă reală la licitaţiile publice locale duc la creşterea costurilor până la niveluri insuportabile – vezi gigacaloria. O altă problemă ar fi sezonalitatea angajărilor. Nu pare a fi preocuparea liderilor actuali ce fac oamenii în extrasezon. Cel puţin nu am văzut asta în agenda publică. Dar principala problemă la Constanţa rămâne dispariţia locurilor verzi, micşorarea parcurilor. O mare parte din aceste probleme – sunt convins că nu le-am amintit pe toate – pot fi rezolvate printr-o guvernare responsabilă.
Reporter: Există o statistică îngrijorătoare la nivelul României, privind rata mare a şomajului în rândurile tinerilor. Ce credeţi că ar ajuta sau ar rezolva, într-o oarecare măsură, această problemă?
Catalin Anghel: Stimularea dezvoltării de IMM-uri, transparenţa şi depolitizarea angajărilor la instituţiile publice, dezvoltarea turismului, atât cel sezonier, cât si cel balnear, specializarea în zona de SPA, dezvoltarea infrastructurii portuare sunt printre premisele ce ar ajuta în aceasta problemă. Şomajul apare în ţările sau zonele unde oamenii sunt neglijaţi pe termen lung sau în situaţia neadaptării la noile condiţii de piaţă. Concurenţa pe piaţa muncii atât între firme, cât şi între angajaţi stimulează creşterea productivităţii muncii şi o corecţie a veniturilor raportată la muncă. Numai atunci vom avea creşteri de salarii pe baze reale. Facilităţile oferite firmelor care angajează tineri trebuiesc mărite şi cumva trebuiesc adaptate locurile de educaţie conform cu tendinţa pieţei de muncă. Trebuie să avem atât studiu teoretic, dar mai ales abordare practică în pregătirea forţei de muncă. Este nevoie de asemenea de pregătire antreprenorială pentru crearea de noi locuri de muncă la nivelul comunităţii. Iar Constanţa are posibilităţi mari în zona serviciilor – distracţie, turism balnear, scubadiving, teambuiding, shipping, crewing etc.
Reporter: ARD are deja probleme la Constanţa, în sensul că PNŢCD, partid cu care înţelegem că aveţi relaţii bune, a anunţat ruperea protocolului. Cum comentaţi, cum vă afectează acest lucru?
Catalin Anghel: Unde negociază – din opoziţie – 4 partide cu diferenţe de vârstă, de număr de membri, de prospeţime şi de viziune, până la urmă este normal să existe dispute şi diferenţe de opinie. Ceea ce contează este să respecţi partenerii de coaliţie şi principiul de colaborare stabilit. Există de asemenea şi momente mai tensionate atunci când nu se respecta criteriile de valoare a candidaţilor, sau numărul lor. Eu sper ca împreună să găsim soluţia optimă care să avantajeze realitatea politică din teren şi dorinţa electoratului. În ţară, Noua Republică încă nu a primit in cadrul Aliantei locurile conform procolului. La Constanţa Noua Republică are propus unul din colegiile de oraş Constanţa. Protocolul se poate rupe dacă nu se respectă criteriile în baza cărora a fost construită alianţa ARD. Coalizarea centru-dreapta nu trebuie făcută de pe poziţie de forţă, ci pe criterii de competivitate a candidaţilor.
Reporter: Cum decurg negocierile? Pe ce colegiu aţi dori să candidaţi? Luaţi în calcul o candidatură doar din partea Noii Republici sau de independent dacă partidele din Alianţa România Dreaptă nu vă sprijină?
Catalin Anghel: Negocierile sunt în toi în ţară, la Constanţa am depăşit multe din obstacole şi am agreat un loc eligibil din oraşul Constanţa. Sunt pregătit pentru orice variantă. Doresc să candidez pe un colegiu din zona urbană.

România, trezește-te !

Cred că a venit timpul să dispară păpușarii din politică și că este momentul pentru un suflu proaspăt de reprezentare a cetățenilor din Constanța și din România. Există alternativă la lipsa de implicare a guvernanților actuali (USL) – vezi scandalul privatizării Oltchim, ( pare o farsă ) unde cu mult populism se clamează locurile de muncă, când de fapt se vede de la o poștă că nu le-a păsat de oamenii de acolo ( erau dedicați 100 % demiterii președintelui ). Puteau să caute investitori de 5 luni…
Să legi notiunea de locuri de muncă cu circul privatizării, tinde să schimbe maxima “pâine si circ” în ” guvernare prin circ”. Măcar in Roma antică oamenii nu mureau de foame ca acum.

Vremea păpușarilor și a nepăsării a trecut. Nici cetățenii onești și nici europenii nu mai concep o așa mistificare a realității – vezi reactia din vară. Există o nemulțumire față de toată clasa politică, asta nu este un secret, și numai printr-o selecție pe criterii de Integritate a candidaților din ambele spectre politice se poate depăși criza politică. ARD măcar și-a propus asta. O să vedem dacă reușește…
Numai prin implicare a electoratului tăcut se poate depăși cercul vicios în care se pare că mergem…aceasta buclă temporală ce ne trimite spre gaura neagră a lipsei de progres și de bunăstare.
Suntem sătui să alegem răul cel mic, vrem luptă pe proiecte, vrem dialog social real, vrem concurență reală și trasparență în achiziții, vrem simplitatea legilor și interacțiunea cu statul să fie minimală și fără umilințe.
Reforma dezvoltării României poate începe simplu: ne uităm în oglindă, vedem ce avem acum bun si rău și luăm decizii corecte atât pentru viitorul apropiat ( oameni, locuri de muncă, oranizare, muncă, puncte tari și puncte slabe), cât pentru viitor ( oportunități, infrastructuri, potențial ).
Depinde de noi să schimbăm percepția despre politică, de la ” populism “, ” ceartă “și politicienii care “iau”, către politicieni care ” oferă ” cunoștiintele lor economice și experiența lor de viață in favoarea semenilor, îmbunătățindu-le și ușurandu-le viața.
Numai cei ce se adaptează la realitațile economice, inovând în același timp pot spera pentru viitor.
Vom găsi liderii care să nu piardă din vedere aceste aspecte? Este o vorba românească : “cum îți așterni, așa dormi !”
România Trezește-te !

Catalin Anghel