Category: Stiri

Confiscarea dreptei

Care este paradoxul dreptei? Oamenii care au permis furtul în numele politicii și cu ajutorul politicii, oameni care s-au cocoțat pe umerii oamenilor care plătesc taxe și care își doresc statul minimal – care oferă șanse si nu pomană, oamenii care au fost aroganți cât au fost la putere și care acum vorbesc în numele dreptei de pe poziția de pierzători în alegeri, oamenii aceștia cred ca EI sunt singurii reprezentanți ai dreptei.
Nu cred că felul în care a fost făcută politica în România ultimilor ani – cu bani negri obținuți cu contracte umflate pentru autoritățile publice, cu locuri plătite ale candidaților în alegeri, cu licitarea posturilor publice în cotloanele întunecate ale partidelor actuale ( inclusiv ale celor de dreapta), cu o elită falsă care se dă reprezentantă a poporului – nu cred că acești oameni pot moderniza politica românească și România.
Nu cumva oare ultimele alegeri au sanctionat drastic aceasta așa-zisă dreapta ?
Nu cumva componența actuală a Parlamentului este un semn că oamenii de dreapta – cei care muncesc, trăiesc și plătesc corect taxe in România și aievea vor alta dreapta?
Nu vă lăsați păcăliți de frumusetea discursurilor politicianiste de azi.
Alegeți oamenii care fac, nu pe cei care vorbesc frumos și sforăitor, mai ales in campanii, alegeri sau doar în preajma evenimentelor mediatizate.
Veniți să formăm împreună o clasa politică a oamenilor care le pasă!
Nu confiscați dreapta !

21 Martie – Ziua Internațională a Pădurii

În 21 martie întreaga lume sărbătorește Ziua Internatională a Pădurilor.

Câteva citate :
“Acela care planteaza copaci iubeste si pe altii, nu numai pe el.” Thomas Fuller

“Caracterul este precum un copac, iar reputaţia precum umbra lui. Umbra este ceea ce credem despre el, dar copacul este cel adevarat. “Abraham Lincoln

“Fiecare societate are nevoie de indivizi care sa planteze copaci de mongo, fara sa se gandeasca daca vor apuca sau nu sa manace fructele.” Sadhguru Jaggi Vasudev

Pădurile sunt cele care ajută la reglarea temperaturii pe glob, sunt sursa de oxigen și de substanțe nutritive. Ziua Pădurilor este marcată de 30 de ani și atrage atenția asupra importanței și beneficiilor pentru întreaga omenire. Conceptul de Ziua Internațională a Pădurilor a luat naștere în cadrul celei de a 23-a Adunări Generale a Conferintei Europene privind agricultura, din anul 1971. Puțin mai târziu, în acelasi an, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a suțtinut ideea, considerând acesta un pas important în conștientizarea publicului cu privire la importanța pădurilor.

Pădurile sunt esențiale pentru viața pe pământ. Ele ne ofera adăpost, umbră în zilele însorite, aer curat și apă. Astăzi când numărul populației pe glob este în creștere, se mărește și necesitatea utilizării produselor forestiere, mărindu-se riscul defrișării pe scară largă a suprafețelor împădurite.

Ce poți face TU de Ziua Internațională a Pădurii?

Like & Share ! www.facebook.com/catalin.mihai.anghel

21 Martie – Ziua Internațională a POEZIEI

21 Martie e ziua internațională a poeziei. Când vorbim de poezie la ce te gândesti prima oară ? Ce poezie îți place cel mai mult ?
Scrie in comentarii poezia preferată.

Moarte căprioarei
( Nicolae Labiș)

Seceta a ucis orice boare de vânt.
Soarele s-a topit si a curs pe pamânt.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fântâna namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri
Danseaza salbatice, satanice jocuri.

Ma iau dupa tata la deal printre târsuri,
Si brazii ma zgârie, rai si uscati.
Pornim amândoi vânatoarea de capre,
Vânatoarea foametei în muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tâmpla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa, straina si grea.

Asteptam într-un loc unde înca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Când va scapata soarele, când va licari luna,
Aici vor veni în sirag sa se-adape
Una câte una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare înserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sânge si pieptul mi-i rosu, de parca
Mâinile pline de sânge pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
Si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltând si se opri
Privind în jur c-un fel de teama,
Si narile-i subtiri înfiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea în ochii-i umezi ceva nelamurit,
Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori stinse de cires.
Vai, cum doream ca pentru-ntâia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta în genunchi,
Îsi ridicase capul, îl clatina spre stele,
Îl pravali apoi, stârnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvâcnise dintre ramuri,
Si viata caprioarei spre zarile târzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Când lasa cuiburi sure si pustii.
Împleticit m-am dus si i-am închis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
Si-am tresarit tacut si alb când tata
Mi-a suierat cu bucurie: – Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini…
Dar legea ni-i desarta si straina
Când viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Când soru-mea-i flamânda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai fara vânt alearga frunzarele duium!
Înalta tata foc înfricosat.
Vai, cât de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind în mâini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu…
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc, si-as vrea…
Tu, iarta-ma, fecioara – tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Si codrul, ce adânc!
Plâng. Ce gândeste tata? Manânc si plâng. Manânc!

Educația e cea mai puternică armă

Educația e cea mai puternică armă !
Comentați pe www.facebook.com/catalin.mihai.anghel

Dacă politicienii actuali nu-și fac treaba, sa-i lăsăm sa plece…

Noi deținem această țară. Politicienii sunt angajați de-ai noștri. Și dacă cineva nu-și face treaba, trebuie sa-i lăsam să plece !”

Clint Eastwood

Umbre, muzica si…spectacol

Like & Share!

31 august – “Ziua Limbii Române”

Pornită inițial ca Sărbătoare în Republica Moldova, de anul acesta și România va declara ziua de 31 August ca ” Ziua Limbii Române”

Proiectul legislativ recent promulgat, iniţiat de 166 de parlamentari din toate grupurile politice, prevede ca Ziua Limbii Române să fie marcată de către autorităţi şi instituţiile publice, inclusiv reprezentanţe diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române.

Societatea Română de Radiodifuziune şi Televiziunea Română pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, se mai arată în actul normativ.

În expunerea de motive, iniţiatorii propunerii legislative explică faptul că “importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăţi puternice şi unite”.

Vorbesc românește și sunt mândru de asta !

Reamintesc un Manifest pentru folosirea corectă a limbii române…

Ca vorbitor nativ de limba română, înţeleg şi mă angajez să respect următoarele principii atunci când folosesc limba română:

1. Voi scrie întotdeauna noştri şi voştri, cu un singur i.
2. Voi scrie întotdeauna creează, agreează, cu doi e.
3. Voi scrie întotdeauna Nu fi ! , cu un singur i.
4. Voi scrie fii, cu doi i, doar la imperativ afirmativ (Fii !) şi la conjunctiv prezent (tu să fii, tu să nu fii). În rest, pe fi îl voi scrie cu un singur i:nu fi!, vei fi, poţi fi, ai fi, ai fi fost, să fi fost.
5. Voi scrie întotdeauna o zi, Zi ! şi Nu zice !. Voi folosi doi i doar în Zi-i (lui/ei)! şi doar cu cratimă.
6. Pe -ţi îl voi separa de verb cu liniuţă doar dacă pot să-i adaug un tu … ţie / al tău: (Tu) trimite-ţi copiii (tăi) la şcoală! (Tu) pune-ţi semnătura (ta)!.
7. Verbele terminate la infinitiv în -i le voi scrie cu un singur -i şi la viitor şi la condiţional. Voi scrie întotdeauna voi fi, aş fi, pot fi; vei şti, ai şti,poţi şti; vei reuşi, ai reuşi, poţi reuşi. Sunt conştient de faptul că, în afară de verbele a pustii, a se sfii, a prii, a înmii, toate celelalte verbe terminate în -i se scriu cu un singur -i la infinitiv, viitor şi condiţional.
8. Voi scrie miniştrii, cu doi i, numai dacă miniştrii poate fi înlocuit în acelaşi context cu ministrele sau doamnele. Prin urmare, voi scrie întotdeauna ambii miniştri, ceilalţi miniştri, cei 15 miniştri ai cabinetului.
9. Voi scrie membrii, cu doi i, numai dacă membrii poate fi înlocuit în acelaşi context cu membrele. Prin urmare, voi scrie întotdeauna ambii membri, ceilalţi membri, cei 15 membri.
10. Voi scrie mândrii, cu doi i, numai dacă mândrii poate fi înlocuit în acelaşi context cu mândrele. Prin urmare, voi scrie întotdeauna Fiţi mândri !, suntem mândri.
11. Voi scrie întotdeauna îmi, îţi, îşi, într-un cuvânt.
12. Voi scrie întotdeauna înşală, aşază, cu -a-, şi greşeală, cu -ea-.
13. Voi scrie întotdeauna vreun, vreo, într-un cuvânt.

De asemenea, înţeleg şi sunt de acord că în momentul în care încalc oricare dintre principiile de mai sus îmi pierd dreptul de a declara ca limbă maternă limba română. Sunt de acord ca, în caz contrar, să fiu urmărit pentru înşelăciune şi abuz de încredere!

(via Dan Motanu)

Semnează și tu manifestul!
www.facebook.com/catalin.mihai.anghel / Like / Share !