Diferența dintre laudă și apreciere este una subtilă, dar esențială. La prima vedere, ele pot părea aproape sinonime, însă sensurile lor profunde, modul în care sunt oferite și impactul asupra celor care le primesc le diferențiază clar.
Lauda, de cele mai multe ori, vine dintr-o dorință bine intenționată de a face pe cineva să se simtă bine. Este exprimată prin cuvinte mari, adesea exagerate, menite să ridice starea de spirit a celuilalt. Însă, în spatele acestei dorințe de a oferi un moment de satisfacție se ascunde uneori o formă subtilă de dezechilibru. Cel care laudă se poziționează deasupra, în postura celui care oferă validare, iar cel care primește devine dependent de această aprobare. O laudă repetată, lipsită de autenticitate, poate ajunge să fie resimțită mai degrabă ca o formă de manipulare emoțională. Chiar dacă aduce un zâmbet în momentul respectiv, lauda nu lasă în urmă un sentiment profund de încredere sau de recunoaștere reală.
În schimb, aprecierea se naște dintr-un loc diferit. Ea presupune o privire atentă, o evaluare onestă a efortului depus și a rezultatelor obținute. Aprecierea nu caută să creeze o stare artificială de bine, ci să ofere un feedback sincer și echilibrat. Spre deosebire de laudă, aprecierea nu exagerează meritele, ci le pune într-un context real, subliniind ce anume a fost bine făcut. În felul acesta, cel care primește aprecierea nu simte nevoia unei confirmări continue din exterior, ci capătă încredere în propriile capacități și eforturi.
Oamenii simt diferența dintre cele două. Lauda, dacă este exagerată, începe să pară goală și falsă, ceea ce poate eroda încrederea în cel care o oferă. Aprecierea, fiind mai subtilă, dar mai profundă, creează un sentiment autentic de recunoaștere și respect. Este acea formă de feedback care nu doar că te face să te simți bine pe moment, dar te lasă și cu un sentiment durabil că ești pe drumul cel bun, că munca ta este văzută și apreciată sincer.
Astfel, fără să ne dăm seama, modul în care oferim feedback poate influența nu doar momentul prezent, ci și felul în care cei din jurul nostru se percep pe ei înșiși. Poate că de aceea, atunci când cuvintele noastre reflectă realitatea și nu doar dorința de a face pe cineva să se simtă bine, ele capătă o greutate care contează.
Diferența dintre laudă și apreciere devine evidentă atunci când reflectăm asupra nevoii profunde de recunoaștere autentică pe care o avem cu toții. Într-o lume în care interacțiunile sunt adesea superficiale și rapide, oamenii nu mai caută cuvinte mari și laude goale. Caută apreciere reală, sinceră, care să recunoască un efort concret sau o calitate reală. Poate că de aceea, lauda, deși bine intenționată, începe să piardă din valoare atunci când devine o simplă încercare de a crea o stare artificială de bine, fără un fundament solid. Oamenii simt imediat diferența între o laudă exagerată și un feedback autentic, între acele cuvinte aruncate doar pentru a ridica starea de spirit și aprecierea sinceră, care vine din observarea atentă a muncii și a rezultatelor.
Lauda, de multe ori, funcționează ca un pansament temporar. Pe moment, poate aduce un zâmbet sau o ușoară senzație de mulțumire, dar în lipsa unei baze reale, lasă în urmă un gol. Este acea senzație că, deși ai fost lăudat, ceva lipsește. Lipsesc profunzimea, autenticitatea, recunoașterea adevărată a ceea ce ai realizat. În schimb, aprecierea este diferită. Ea nu se oferă ușor și nici în mod gratuit. Ea vine atunci când cel care oferă feedback a observat cu adevărat un efort sau o schimbare. Este sinceră, echilibrată și, cel mai important, specifică. Nu caută să flateze, ci să susțină și să motiveze.
Trăim într-un mediu în care nevoia de feedback autentic devine din ce în ce mai clară. Oamenii nu mai au nevoie de validare falsă. Nu mai au nevoie de periat sau de laude vădit exagerate, care ajung să creeze o distanță artificială între cel care laudă și cel care primește. Au nevoie de un feedback real, care să îi ajute să înțeleagă ce fac bine și unde pot îmbunătăți. Pentru că doar prin apreciere sinceră, bazată pe observații autentice, putem contribui cu adevărat la creșterea celor din jurul nostru.
E momentul să terminăm cu laudele false și să trecem la aprecierea reală. Pentru că, în fond, oamenii nu caută cuvinte frumoase fără sens, ci vor să știe că sunt văzuți, că efortul lor contează și că ceea ce fac este recunoscut pentru ceea ce este cu adevărat.
