Catalin Anghel

  • Educația încotro?

    Educatia încotro

     

    Pe 5 Octombrie sărbătorim Ziua Educației.

    Întrebarea e ce facem noi cu acest subiect?

    După ce că avem una din cele mai încărcate materii din Europa, după ce că hăituim elevii cu multe cunoștiinte mai puțin interesante, mai puțin practice, îi stresăm cu atâtea concursuri care mai de care mai întortocheate, pierdem din vedere următoarele:

    – învățarea prin descoperire

    – concurența reală la concursuri

    – învățământul este destinat elevilor, nu ‘acoperirii’ claselor pentru profesorii actuali

    – educația trebuie să producă oameni liberi, nu sclavi pentru societate

    – elevii învață pentru a se angaja ulterior, nu sunt educați pentru a deveni antreprenori

    – nu e încurajată învățarea, ci memorarea materiei stufoase

    – teoria este omniprezentă, deși nu ar trebui să lipsească aplicațiile practice

    – școala omoară creativitatea

    – nu promovează suficient Mișcarea și Alimentația Sănătoasă, nu încurajează elevii să descopere civismul și implicarea in societate

    – nu include suficiente opțiuni corespunzătoare societății actuale (care să dezvolte capabilități cerute pe piața forței de muncă)

    Etc

    Dacă dăm examen la liceu ( și poate bine facem pentru nu toate școlile acordau notele pe merit) ce rost mai are Evaluarea Națională ? Acum se dau de multe ori examene și la clasa V-a, elevii se meditează din clasa întâi. Unde se va ajunge? Să-i punem să dea examen la Grădiniță?! Sau să începem cu Creșa ?

    Apoi urmează Bac, apoi examen la Facultate, dăm toată viața examene și elevii nu mai stiu nimic la locul de muncă. Asta în cazul că găsesc așa ceva.

    Nu mai bine creștem calitatea actului Educațional la toate aceste niveluri?

    Nu mai bine facem învățământ centrat pe elev și pe cunoaștere aplicată ?

    Nu mai bine investim în cercetare ?

    Nu mai bine transformăm școala într-o oaza de informație relevantă pentru etapele de dezvoltare ale elevilor și unde ei să vină de plăcere ?

    Greu de aplicat toate acestea de niște oameni preocupați doar să ia leafa de la serviciu.

    Școala nu trebuie să uniformizeze, ea trebuie doar să potențeze elevii !

    Catalin Anghel

     

     

  • Avem un oraș numit Constanța. Ce facem cu el?

     

    Avem un oraș multimilenar. Avem o cetate Tomis lăsată în paragină. La fel ca și multe alte obiective arheologice. Avem o comunitate cu nationalități diverse care trăiesc în armonie. Avem un bagaj cultural ridicat cu tradiție. Acum nu mai avem primar pentru că este cercetat, iar orașul a ajuns cam abandonat.

    Aveam teatre recunoscute național și internațional. Acum s-au comasat si redus bugetele. Evenimentele culturale au căpătat iz de kitsch.
    Aveam sanatorii, spitale de recupare la Eforie, Dispensare în toate cartierele. Acum avem un singur spital la care nu prea ai acces, mai nou și să plătești. Copiii nu au încă o sectie de neonatologie.
    Aveam un învățământ de elită. Acum avem spoială de carte.
    Aveam școli performante. Acum, numirile conducerilor școlilor se fac politic iar elevii învață după tehnologie depășită.
    Aveam un Cazino superb. Acum este o ruină. Bine că în urma presiunii constăntenilor este în curs de rezolvare problema.
    Aveam un turism sezonier in tot județul, turism balnear în multe localități. Acum avem o stațiune poleită și zgomotoasă, iar restul este paragină.
    Iarna la Constanța este mai grea ca la munte. Munți de zăpadă și trafic îngreunat. Dacă plouă, ne transformăm într-o mică Veneție.
    Coșuri de gunoaie sunt puține și acelea atârnate într-un mod inestetic.
    Asfaltul dă semne de gropi. Trotuarele sunt adevărate șantiere rămase dovezi ale lucrărilor istorice.
    Semafoarele nu sunt inteligente și sincronizate. Iluminatul public este cu stâlpi fără becuri.
    Urbanismul la Constanța a lăsat urme adânci în arhitectura orașului. Construcții urâte, blocuri fără locuri de parcare, matrapazlâcuri cu autorizațiile de construcție. Ce mai, o industrie de șpăgi și comisione.

    Acum 10-15 ani se infiripau la malul mării firme mici care creșteau încet și sigur. Acum avem câteva firme care au monopolizat tot județul și restul se zbat să supraviețuiască. Iar majoritatea constanțenilor caută de lucru. Și acceptă de foame joburi de doi lei.
    Se stă la coadă la plata taxelor iar răspunsurile la întrebările privind transparența cheltuielile publice nu primesc răspuns.
    Aveam un port cu mii de angajati plătiti destul de bine. Și sute de firme de shipping care ofereau prosperitate constănțenilor. Azi oamenii au salariii de mizerie, iar Constanța este depășită de orase ca Sibiu, Timișoare si Cluj în ceea ce privește numarul de salarii mari raportate la mia de locuitori. Iar șomajul real este in creștere. Numarul insolvențelor crește și el. Speranța de afaceri corecte la malul mării este foarte scăzută. Investitiorii au fost alungați de negocierea deficitară sau de șpăgile cerute.
    Întâi aveam un parc mare și frumos. A fost decimat prin retrocedări dubioase. Acum pe un sfert de parc e mall. Acum vor și mai multe betoane. Mai e cineva care iubește parcurile și verdeața? Hai sa cerem autorităților locale să mai facem un parc. Îl plantăm acum și în 15 ani copii noștri se vor plimba printre copaci la umbră. Și dacă nu fac asta să-i schimbăm pe aleșii noștri!

    Avem nevoie de oameni care iubesc acest oraș. Avem nevoie de proiecte viabile. Dar și de oameni de caracter care să coordoneze echipe care să facă posibilă renașterea acestui frumos oraș numit Constanța!

    Avem un oraș numit Constanța. Ce facem cu el?

    Priorități Constanta:

    Parcuri, sport – aer, mișcare, sănătate
    Industrie, turism, lupta evaziune – locuri de muncă
    Învățământ, cultură – educație, civilizație
    Spitale, sanatorii, spa – sănătate

    Încă nu este târziu să fim de acord să facem ca lucrurile să meargă bine pentru constănțeni!
    Și eu iubesc Constanţa. Voi ?

    Catalin ANGHEL

    Constanța trezeste-te !

    Foto Credit: aishagrace.wordpress.com constanta-casino

  • Ați avut bon fiscal câștigător? Ați participat la prima tombola a bonurilor fiscale?


    După prima etapă a loteriei bonurilor fiscale, am dezbătul situația la Dobrogea TV. Am discutat și despre cât de eficientă este strategia ANAF de a controla la sânge comercianții, am stat de vorbă și cu telespectatorii, care și-au exprimat punctul de vedere asupra subiectului.
    E emisiune intereactivă si cu sesizări ale locurilor unde încă nu se dau bonuri fiscale.

    Vă aștept pe grupul de Facebook dedicat – http://www.facebook.com/groups/BonFiscal/ cu comentarii si propuneri de îmbunătățire a felului cum este gestionată situația.

    Catalin ANGHEL

  • Educație și politică

    IMG_4327-0.JPG

    Educație și Politică

    Politică sau politicianism? Educație sau spoială?
    Politică fac oamenii de stat ce se gândesc la generațiile actuale respectând generațiile viitoare.
    Politicianism fac cei ce promit mai mult decât pot oferi, câștigând astfel alegerile. Vezi recentele alegeri din toată Europa, culminând cu Grecia.
    Și în România USL a câștigat ultimele alegeri tot cu promisiuni ultrapopuliste. La noi însă, justiția și contrabalansarea celorlalte puteri în stat a minimizat adâncirea în criză a României. Sau cel puțin avem o amânare a efectelor ei.
    Nu mai merge fără muncă pe nicăieri, ba mai mult putem spune că nu mai merge fără muncă făcută cu cap.
    Avem nevoie de educație civică si politică pentru a înțelege fenomenele economice și politice din Europa și din întreaga lume.
    Suferința mare a societății românești contemporane este rezistența și persistența incompetenței, lipsa de implicare reală în rezolvarea trebilor țării, respectarea valorii și a competenței în administrație.
    “Trăind din politică și prin politică…politicianistul e capabil de a falsifica Totul“ (Mihai Eminescu)
    Societatea românească are nevoie să fie reprezentată de buni profesioniști, oameni cu expertiză în domeniul lor de activitate, dar în același timp și de oameni cu viziune economică, culturală și politică, iar peste toate cu conștiință de neam și cu dragoste de oameni și de țară !

    Cât despre educația sănătoasă, ea a fost a fost abandonată de mult timp în favoarea spoielii și a pseudo-educației. Copiii sunt împinși val-vârtej spre concursuri sterile, iar adolescenții sunt îndrumați spre domenii ce nu căutare, bulversând ulterior întreaga societate.
    În lipsa unei educații solide, sub avalanșa aceasta de informații tot mai mulți oameni vor sa pară că știu, să pară ca fac, reușind cu aceasta spoială să păcălească sistemul, bulversând-ul chiar. Totul tinde să devină doar ”ambalaj”, doar ”poleială”, impresia fiind mai puternică decât realitatea, valoarea reală fiind învinsă de spoială.
    Mulți părinți prinși în vâltoarea supraviețuirii economice abandonează educația copiilor lor, sau pur și simplu nu știu cum să procedeze. Societatea a evoluat rapid în ultimii 50 de ani și nu mai merge cu ”pune mâna pe carte”, copii au nevoie de îndrumare inteligentă și de sfaturi competente.
    Cât despre educatori și profesori ce să mai zicem. Mulți fără vocație, mulți fără sprijin pedagogic si lipsiți de programe școlare adecvate peste care se suprapune categoric lipsa finanțării proiectelor educaționale.
    În toată societatea românească este vizibilă lipsa concurenței reale plecând de la piața forței de muncă, piața serviciilor și ajungând la piața economică și culturală – motorul dezvoltării unei țări. Toata viața noastră este bulversată de răsturnarea scării de valori din societate. Nu am înțeles încă rolul investițiilor în cercetare pentru numai așa poți avea reușite remarcabile ulterior în industrie.

    Informația foarte multă din ultima perioadă ne derutează iar în lipsa unei educații solide bazate pe valori generează haos educațional și instituțional. Poate chiar haos național. Pentru că este o diferență între educație și informație. Educația folosește în mod inteligent informație structurată, are o scară de valori la care se referă. Când navighezi pe internet nu te educi, te informezi. E atâta informație disponibilă azi că e foarte ușor să fii confuz.
    Pasul de la informație la educație este făcut cu aportul individual, al părinților, al școlii, al societății. De toți suntem dependenți într-o mai mică sau mare măsură până ce ne formăm ca adulți. Și toată viața după.
    Ne lipsește educația pentru a face lucrurile la timp și de calitate. Ar trebui cultivat acest cult.
    Iată cum se leagă astfel cele doua noțiuni de educație și de politică. Dacă toate acestea fi-vor învățate, pe viitor nu vom muri de foame.
    Alege să te implici! Alege educația ! Oamenii de valoare sunt conștienți atât de rolul educației cât și de implicarea civică și politică. Alege să fii un om de valoare!

    Cătălin ANGHEL

  • Crăciunul – o Poveste Minunată!

    IMG_2853.JPG

    Vă doresc Sărbători Fericite alături de cei dragi!

    Catalin Anghel

  • 25 de ani de când ne-am luat Porția de LIBERTATE !

    IMG_2818.JPG

    21 Decembrie 1989.
    Europa fierbea. Zidul Berlinului căzuse. ‘Revoluția de catifea’ era în plină desfășurare. ‘Solidaritatea’ din Polonia consolida deja economia de piață. Noi eram ținuți neinformați. Propaganda ceaușistă nu reușea însă să acopere revolta începută la TIMIȘOARA, cu câteva zile mai devreme…
    Sânge, lacrimi, emoție, împușcături, manipulare, armata e cu noi, sloganuri ad-hoc, televiziunea e cu noi, oameni panicați, oameni disperați, oameni cu speranță, toatea astea acestea le-am trăit pe nerăsuflate. Ore întregi eram bombardați cu informații care mai de care mai noi și mai copleșitoare.
    Erau primele ore de libertate și noi nu știam ce să facem cu ea. Noi, cei mai mulți, căci existau și unii ce ieșiseră din țară până atunci ce au profitat de mega oportunitățile de piață oferite.
    Dar asta e alt subiect…

    15.000 de minute de emisiuni electorale, peste 200 mitinguri şi sute de întruniri electorale. Este bilanţul alegerilor din anul 1990, primele după aproape o jumătate de veac, în care românii erau chemaţi să-şi aleagă preşedintele. Campania electorală a fost marcată de violente care au făcut înconjurul lumii, e greu să așezi în matcă atâtea energii nefolosite de zeci de ani….
    Prima oară am învățat să strigăm.
    Parcă și acum se aud sloganurile clamate cu disperare atunci:

    ‘Armata e cu noi!
    Azi in Timişoara, mâine-n toata ţara!
    Ceauşescu nu uita/ A venit şi vremea ta!
    De Crăciun ne-am luat raţia de libertate.
    Fără violentă!
    Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!
    Jilava!
    Libertate!
    Luptăm! Murim! Dar liberi vrem să fim!
    Nu ne este frică,/ Ceauşescu pică!
    Ole, ole, ole, Ceauşescu nu mai e!
    Timişoara, Timişoara!’

    Azi, după 25 de ani ne strângem mai greu la proteste de stradă împotriva abuzurilor guvernanților…

    A trecut un sfert de veac să înțelegem că libertatea se cere apărată de abuzuri. Câți ani vor mai trece până să înțelegem ca libertatea nu e gratis? Că ea trebuie alimentată cu spiritul nostru, cu fiecare respirație.
    Câți ani vor trece până vom întelege că educația este extrem de importantă pentru copiii noștri, dar și pentru noi ca națiune?

    Libertatea e cea mai de preț comoară pentru o națiune, dar dacă nu ești conștient de sacrificiile înaintașilor tăi, de datoria ta față de urmașii tăi, libertatea rămâne un diamant ținut în seif, un trofeu prăfuit ferecat într-un muzeu.
    Libertatea are prețul pe care suntem dispuși să-l plătim pentru a o lăsa moștenire urmașilor…

    Vezi mai multe și pe pagina de FB www.facebook.com/catalin.mihai.anghel

  • Incompetența ucide. Etapa elicopter SMURD prăbușit în Lacul Siutghiol

    Incompetenta ucide elicopter prăbușit lacul Siutghiol

     

     
    La niciun an de la accidentul aviatic din Apuseni, unde datorită unui cumul de factori și lipsei de coordonare precise, doi oameni au murit de frig – deși aveau șanse de a scapă cu viață, avem un nou incident aviatic cu 4 victime unde oamenii si-au pierdut viața murind de frig, deși erau premisele pentru a fi salvați dacă se intervenea la timp.
    Să vedem faptele: Un elicopter extrem de scump și dotat corespunzător, dar ținut mult timp deoparte pentru un Consiliu Judetean si trecut recent la SMURD se prăbușește din motive încă necunoscute în mare. Este anunțat 112, martorii aud Supraviețuitorii accidentului cum cer ajutor si de aici lanțul incompetentei.
    Existau autorități separate ce ar fi putut interveni in acest caz dar ele nu au fost implicate – gen ARSVROM, instituție ce avea o navă (chiar pe Lacul Siutghiol) echipată pentru salvarea vieții omenești pe apă. Au venit foarte tarziu ( înțeleg ca au greșit inițial și locul) pompierii aproape nepregătiți, cu o barca ce, deși avea motor a folosit pentru mișcare vâslele și multe alte elemente ce denotă o slabă organizare a serviciului de salvare ce nu a reusit să salveze nici măcar pe colegii lor.
    Degeaba au ajuns zeci de salvări și mașini ale jandarmeriei la timp, degeaba așteptau medici pe malul lacului să-și salveze colegii, degeaba au sunat oamenii imediat la 112, degeaba au venit pe acolo oficialități, degeaba toată toată vorbăria despre incident dacă oamenii aceia au murit de frig la 200 de metri de mal într-un loc aproape în oraș. Ce să mai zicem dacă se petrecea departe de civilizație …
    Este foarte trist să asiști neputincios la astfel de evenimente și să nu poți face nimic. Pentru că autoritățile nu au învațat din greșelile trecutului și mustesc de incompetență. Nu e suficient să investești în tehnică si tehnologie, mai trebuie să știi să stăpânești și să creezi proceduri de aplicare ce vizează protecția vieții.
    Nerespectarea procedurilor duce la pierderea de vieți omenești. Înca o dată se dovedește că incompența ucide.
    M-am săturat de incompetență! Vreau respect pentru viață!

  • Despre votul prin corespondență și votul electronic

    Ne dorim să nu se mai repete niciodată problemele de la ultimele alegeri prezidențiale. O soluție este să se adopte rapid în Parlament măsurile privind votul electronic și votul prin corespondență!

    Democraţia se bazează pe alegeri libere, iar acestea trebuie să se desfăşoare corect, astfel încât fiecare vot să fie numărat. Pentru ca acest lucru să funcţioneze, sistemul electoral trebuie să fie unul performant şi transparent. În ultimii ani se vorbeşte mult despre un sistem electronic de votare.

    Pentru cei ce nu cred in posibilitatea reala a cestui tip vot electronic, vă propun spre vizionare urmatorul film:

    [ted id=997 lang=ro]

    „Metoda pe care o propunem noi are nevoie de computer, dar nu depinde de acesta. Ea se bazează pe verificare, adică alegătorul trebuie să ştie că voturile sunt numărate corect şi, în acelaşi timp, să fie păstrat secretul votului. Iar secretul constă în buletinul de vot”, spune Bismark. O parte din buletin, care este scanată, rămâne la persoana care votează, iar când vine acasă poate să verifice dacă votul său a fost aprobat şi numărat, accesând pagina web destinată pentru aceasta.

    Cum comentati?

  • Manifestul Generației Informate !

    IMG_1704.JPG

    Manifestul Generației Informate!
    Hai că se poate !

    Parcă s-a ridicat un văl în ultima perioadă și românii pot vedea ce s-a întâmplat în ultimii 10-15-25 de ani.
    O țară condusă pur și simplu după principiul ‘asa NU’.
    Oameni fără nicio calitate și fără scrupul au fost numiți să conducă instituții publice. Partide cu ștaif conduse de afaceriști de carton, mulți dintre ei evazionisti notorii sau pur și simplu hoți cu acte.
    Angajările în sistemul de stat se făceau / se fac după criterii obscure, cu pile de la partid și de multe ori pe șpagă.
    Avansările în funcții nu au nici o legatura cu meritul și logica.
    Distribuția bugetelor de stat nu are nici o legatură cu nevoile societății.
    Cheltuirea banului public se face discreționar și cu risipă uriașă. Multe din proiecte se încep și nu se termină. Cele mai multe din fondurile europene au fost direcționate aiurea.
    Condițiile de viață și de muncă ale oamenilor din România sunt jalnice. Ești forțat practic să stai la coada să plătești taxe asupritoare, să mergi pe străzi neluminate, să fii batjocorit de controale abuzive, să nu beneficiezi de șanse egale, să nu ai concurența reală pe piața forței de muncă.
    Copii nu au locuri in Grădinițe, condițiile din multe scoli sunt insalubre, liceele sunt private de laboratoare și de proiecte concrete, iar universitățile corecte sunt sufocate de concurenta neloială a ‘fabricilor de diplome’ – la toate neexistând o viziune privind învățământul românesc.
    Afacerile mici și corecte sunt sufocate de birocrația satului și taxele mari menite să ascundă incompetența actului de guvernare. Investitorii sunt amețiți în hățișul legilor birocratice și ademeniți să cotiteze. Dreptul sfânt de proprietate a fost terfelit de samsari de drepturi litigioase ce au înzecit furtul din avuția națională.
    Păduri tăiate sub oblăduirea autorităților. Parcuri dispărute prin retrocedări incredibile. Bănci profitabile devalizate și falimentate.
    Minciunile și manipulările de la TV menite să ascundă starea reală națiunii. Cifre statistice parfumate să pară ca avem bunăstare.
    Toate acestea se întâmplă unei țări abuzate de oameni fără scrupule ce au profitat de lipsa de vigilență a noastră.
    La inceput au fost la moda citatele motivationale, apoi mesajele de încurajare, apoi am descoperit sensul Distribuției de mesaje de ieșit in piața publică.
    Și așa ne-am trezit !

    Avem varianta implicării și a trebii făcută la timp și calitate. Sau ne lăsam conduși ca și până acum.

    România Trezește-te !
    Hai că se poate !

    Catalin Anghel